Problemele de la Agapia vor fi raportate la Bruxelles
• reprezentan�ii Delega�iei Comisiei Europene �n Rom�nia vor sesiza Bruxelles-ul privind problemele care s-au ivit la implementarea proiectului de la Agapia • nemul�umirile s�nt legate de modul �n care se deruleaz� proiectul de reabilitare a zonei M�n�stirea Agapia • ace�tia arat� cu degetul spre societatea Diekat, firma care a c�tigat licita�ia �i spre consultantul lucr�rilor - societatea spaniol� Inocsa • „S�ntem dispera�i de ce se �nt�mpl� acolo �i nu este exclus s� solicit�m sistarea lucr�rilor“, ne-a declarat Anca R�ducu, reprezentant al Delega�iei Comisiei Europene • consultantul lucr�rii, firma spaniol� Inocsa Inginieria SA, nu comenteaz� situa�ia Rela�ia Rom�niei cu Uniunea European� risc� s� fie afectat� din cauza modului �n care s�nt cheltuite sumele de bani destinate unor proiecte cu finan��ri nerambursabile. �i nu ne referim la faptul c� cineva �i-ar �nsu�i ace�ti bani, ci la modul �n care s�nt ei folosi�i. Nep�sarea �i neseriozitatea au f�cut ca, p�n� acum, Rom�nia s� piard� numeroase fonduri nerambursabile. Grav este �i faptul c�, acolo unde s-au ob�inut finan��ri, treaba nu merge. �n aceast� categorie intr� �i proiectul de reabilitare a zonei M�n�stirii Agapia. Finan�ate �n mare parte cu bani europeni, lucr�rile s�nt departe de a fi finalizate �n condi�iile �n care primul termenul de finalizare (15 iulie) a fost dep�it. Cum era de a�teptat, situa�ia de la Agapia a atras aten�ia institu�iilor care monitorizeaz� acest proiect. Din nefericire, semnalele nu s�nt deloc bune, reprezentan�ii Delega�iei Comisiei Europene �n Rom�nia fiind profund dezam�gi�i de ceea ce se �nt�mpl� pe �antierul din comuna nem�ean�. A�a c� cele ce se petrec vor fi raportate la Bruxelles, iar acest lucru va reprezenta o nou� palm� dat� Rom�niei, o �ar� care aspir� s� intre �n Uniunea European�. C�t prive�te vinova�ii, nu s�ntem noi �n m�sur� s� ne pronun��m. O fac al�ii, cu atribu�ii �n acest sens fiind reprezentan�ii Delega�iei Comisiei Europene �n Rom�nia, organism care monitorizeaz� toate proiectele f�cute �n Rom�nia cu bani de la Uniunea European�. �n cazul proiectului de la Agapia, Delega�ia Comisiei Europene este convins� c� principalul vinovat �n derularea acestui proiect este societatea Diekat SA, antreprenorul general al lucr�rii. Nu este iertat� nici firma de consultan�� spaniol� - Inocsa Inginieria SA - �ns�rcinat� cu supervizarea lucr�rilor.
„Pot spune chiar c� este o ru�ine ce se �nt�mpl�“
„Este o istorie �ntreag� cu acest proiect �i s�ntem dispera�i de ce se �nt�mpl� acolo. Pot spune chiar c� este o ru�ine ce se �nt�mpl�. De ceea, ne g�ndim serios s� sist�m lucr�rile �i asta pentru c� firma constructoare mai mult stric� dec�t reabiliteaz�. �i nu ne permitem s� ne batem joc de patrimoniul cultural. Prefer�m s� sist�m lucr�rile �i s� pierdem ni�te bani dec�t s� l�s�m ca lucrurile s� continue �n ritmul �sta. Nu s-a finalizat absolut nimic p�n� acum, nici canalizarea, nici sta�ia de epurare... De reabilitarea c�su�elor nici nu mai vorbesc. P�n� �n acest moment, nu a fost terminat� nici m�car una. Pe l�ng� aceasta, reabilitarea care se face este discutabil�. Nu �tim cum se lucreaz� acolo, dar ne �ndoim c� se respect� proiectul. Reprezentantul firmei Inocsa ar trebui s� supervizeze lucr�rile 24 de ore din 24, �ns� nu �tim ce se �nt�mpl� c�, p�n� acum, nu a tras nici un semnal de alarm�. Ne g�ndim serios la ceea ce o s� facem �i cred c� o s�-i spunem �i premierului �i celor de la finan�e. S�pt�m�na viitoare, o s� ne �nt�lnim cu to�i cei implica�i �n acest proiect �i o s� lu�m m�surile ce se impun. Nu se poate a�a, pentru c�, �n ritmul �sta, lucrarea nu va fi finalizat� niciodat�. Dac� nu o s� ne �n�elegem, o s� anul�m licita�ia �i o s� organiz�m alta. Vor fi al�i bani la mijloc, �ns� statul rom�n va pierde banii da�i p�n� acum. Societatea Diekat a avut �i banii necesari �i proiectul, �ns� nu a reu�it s� se descurce. Prefer�m s� pierdem ni�te bani, dec�t s� fie distruse toate casele monahale“, a declarat Aura R�ducu, team leader pe infrastructur� �n programe PHARE, la Delega�ia UE.
Control surpriz�
Luiza Popescu, reprezentant al Delega�iei UE, a f�cut, �n cursul s�pt�m�nii trecute, o inspec�ie pe �antierul de la Agapia. „A fost un control surpriz� �i am constatat c� nu se mi�c� nimic acolo.
Nu se lucra nici la canalizare, nici la sta�ia de epurare. Numai la c�su�e erau vreo 10 muncitori care mai mult st�teau dec�t munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie. Am prelungit termenul p�n� pe 31 octombrie, cu speran�a c� se va face ceva, �ns� este pu�in probabil. Au �nceput reabilitarea mai multor c�su�e, �ns� nu au terminat nici una. Consider c� cei de la Diekat nu pot s� realizeze aceast� lucrare. S�nt foarte sup�rat� pentru c� nu ar fi trebuit s�-i accept�m. Acolo este mai mult� distrugere dec�t reabilitare; materialele s�nt folosite aiurea, iar dac� intri �ntr-o c�su��, te iei cu m�inile de cap. Nu �tim ce s-a �nt�mplat, pentru c� societatea Diekat a primit banii la timp. Dac� au ajuns sau nu la firmele care lucreaz� �n subantrepriz� nu �tim, pentru c� nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, c� inginerul societ��ii Inocsa mai mult se afl� �n concediu la Agapia, dec�t cu treab�. De c�te ori am fost acolo, nu l-am g�sit niciodat� pe �antier, iar el ar trebui s� urm�reasc� lucrarea 24 de ore din 24. Angajatorul, respectiv Ministerul Integr�rii Europene, ar trebui �inut la curent cu tot ce se �nt�mpl�, �ns� nici Diekat-ul �i nici Inocsa nu au reclamat problemele. Vom face un raport la Bruxelles �i vom cere un audit pe proiect �n execu�ie. Este de preferat s� sist�m lucr�rile, dec�t s� fie distruse �n continuare“, a declarat Luiza Popescu, reprezentant al Delega�iei UE. Am �ncercat s� ob�inem un punct de vedere oficial �i din partea societ��ii Inocsa Inginieria SA, �ns� am fost refuza�i. Dup� ce a discutat (n.n. - �n limba englez�) cu �eful ei, o doamn� ne-a comunicat sec: „Noi nu avem nimic de comentat vizavi de aceast� lucrare. Lua�i leg�tura cu Ministerul Integr�rii“.
Acela�i refuz l-am �nt�lnit �i �n cazul societ��ii Diekat SA. A�a cum precizam �n articolul publicat ieri, directorul Diekat este plecat �n Spania, iar subordona�ii s�i nu ne-au putut oferi informa�iile solicitate.
Direc�ia pentru Cultur� n-are competen�e
�n leg�tur� cu ac�iunea de reparare �i reabilitare a satului m�n�stiresc de la Agapia, am fost curio�i s� afl�m �i p�rerea directorului Direc�iei pentru Cultur�, Culte �i Patrimoniu Cultural Na�ional a jude�ului Neam�, Adrian Alui Gheorghe. „Raport�ndu-ne la fondurile care au fost destinate monumentelor istorice �i de art� din jude�ul Neam�, cred c� Agapia este pe primul loc. De altfel, acolo a fost o problem� mai complex�. �ntruc�t biserica M�n�stirii Agapia a fost construit� f�r� temelie - lucru descoperit abia prin anul 1993 de c�tre constructorii veni�i s� fac� reabilitarea - s-a impus realizarea unei subfunda�ii prin ceea ce se nume�te subzidire �i care, v� da�i seama, a costat enorm. �n alte condi�ii, dac� nu ar fi ad�postit pictura lui Nicolae Grigorescu �i dac� nu ar fi avut vechimea pe care o are, s�nt convins c� monumentul ar fi fost abandonat. Cu at�t mai mult cu c�t, prin folosirea lemnului �n locul c�r�mizii epuizate, una din turle s-a �nclinat.
�n ceea ce prive�te satul m�n�stiresc, pot s� v� spun c� noi am f�cut fi�a fiec�rei construc�ii �n parte av�nd, �n sf�r�it, o imagine global� asupra acestui spa�iu. Beneficiarul lucr�rii este chiar m�n�stirea, iar firma care a fost �ns�rcinat� cu aceast� lucrare a fost aleas� direct de c�tre Ministerul Culturii �i Cultelor.
Noi s�ntem doar observatori a ceea ce se �nt�mpl� acolo �i dac� vedem un lucru neconform cu legisla�ia �n vigoare �i cu ceea ce trebuie s� se �nt�mple la reabilitarea unui monument, intervenim �i anun��m la minister. Deci, nu avem o implicare direct�, nu �tim nici sumele care se investesc �ntr-o asemenea lucrare de mari dimensiuni. Cu at�t mai mult cu c�t sumele s�nt etapizate, defalcate �i apar periodic. Fiind vorba de faptul c� nu am primit nici o competen�� �n acest sens, la o lucrare care dureaz� din 1993 �i asumat� �n totalitate de c�tre Miniterul Culturii, noi nu putem fi dec�t observatori“, a declarat �eful institu�iei nem�ene.
|