 Pridvorul cu amintiri. Christian W. Schenk - 55 de ani �n 55 de poeme
• nu demult, pe cerdacul Casei Memoriale „Hoga�“, a avut loc o lansare de carte �n buricul t�rgului, cum se spune, cerdacul casei lui Calistrat Hoga�, de unde scriitorul apocalipselor naturale priveghea capriciile anotimpurilor, se �ndestuleaz� �i ast�zi cu lumina dimine�ilor ivite de peste culmile col�uroase ale Pietricic�i. Va fi ie�it �n prag Homerul acestor locuri �i se va fi �nvrednicit a privi c�tre b�t�tura n�p�dit� de iarb� �i buruieni, prin care r�t�ceau f�pturi �i jivine, pentru ca apoi, �mp�cat, s�-�i pliveasc� rodul �nchipuirii de pe soclul �nalt, alc�tuit gospod�re�te dind�r�tul c�minului, undeva spre inima cuhniilor �n care vie�uia tihna domestic�.
Ei bine, �n acest loc, privegheat de umbra b�tr�nilor nuci, undeva �ntr-o r�stignit� sear� de iunie, a poposit pentru o vreme spiritul versului �i teritoriul pa�nic al vorbelor frumos alc�tuite.
Un fapt ca oricare altul, care cap�t� grava �i importanta misiune de a fi unul cultural. Poetul Christian W. Schenk, la cincizeci �i cinci de ani de vie�uire �ntru metafor�, popose�te �n mijlocul prietenilor s�i din Piatra Neam�. Conclavul optzeci�tilor, cum le place s� fie r�sf��a�i, se �nt�lne�te pe cerdacul casei lui Hoga�. �n dos, ferit de privirile indiscrete ale curio�ilor. S-au �ngr�at, dau semne de prosperitate, au riduri, neveste, copii. Mai e pu�in �i vor fi bunici. Oamenii ace�tia se vor risipi �n cele din urm� �n urma�ii lor, se vor d�rui cu naturale�e capriciilor acestora, se vor estompa �n n�zuin�ele �i aspira�iile unei genera�ii viguroase ad�pate din tot ceea ce au str�ns cu s�rg ideali�tii �tia bezmetici, care n-au b�nuit nici o clip� c� vor sf�r�i lamentabil �n memoria, de cele mai multe ori ingrat�, a descenden�ilor z�misli�i cu at�ta patim� �i incon�tien��.
„Christian W. Schenk e o insul� de latinitate �ntr-o mare gotic�“ afirma senten�ios, l�ng� paharul cu �erbet �i ap� limpede, poetul Adrian Alui Gheorghe, c�ut�nd s� g�seasc� puncte comune unei leg�turi spirituale din care, la prima vedere, tocmai acestea lipseau.
„55 de poeme“
Pentru c� �ntreaga biografie a poetului rom�no-germano-maghiar contrazicea spiritul domestic al peisajului croit �ntre o u�� sc�r��ietoare �i treapta aproape putred� a sc�rii ce se �n�l�a din marea de iarb� c�tre soclul statorniciei sale.
Da, pe cei doi �i desp�r�ea ceva. Cu toate c� am�ndoi vorbeau despre Homer, despre Hypatia �i despre Kyrillos. Dar, �n acela�i timp, �i �inea laolalt� spiritul literei �i comuniunea crea�iei.
Cuvinte frumoase, invita�i de seam� - Dorel Dorian, Vasile Spiridon, Nicolae Sava, Cristian Livescu, Radu Florescu - discursuri temperate de luciditatea �i dimensiunea v�rstei, o plachet� pentru excelen�� din partea Asocia�iei Culturale Conta �i - un gest cu adev�rat de excep�ie - lansarea unui volum cu „55 de poeme“ ale s�rb�toritului de c�tre Editura Conta, edi�ie �ngrijit� �i postfa�at� de Adrian Alui Gheorghe.
Argumentul, �mp�nat de sim�ire �i afinitate, care a motivat acest gest, se reg�se�te �n chiar vorba �ngrijitorului: „�i-a luat cu el amintirile �i o poft� nebun� de poezie. C�, vorba parafrazat� dup� alt neam�, poetul n-are patrie, el tr�ie�te �ntre grani�ele limbii pe orizontal� �i dup� c�t acces are la divinitate, pe vertical�. Oric�t ar spune acum c� e neam� �i c� aude limpede pl�nsul virtuoasei Lorelai printre valurile Rinului, eu �tiu c� toat� via�a a adunat poezie rom�neasc� precum un avar care risc�, �n final, s� se �ngroape �n mijlocul averilor sale. A adunat poezie rom�neasc� traduc�nd-o �n limba german�, ca s� �mp�rt�easc� �i celor din jurul s�u ascenden�a sa (neap�rat) nobil�, ca s�-i fac� �i pe ceilal�i p�rta�i la bucuria care l-a determinat pe el �nsu�i s� scrie poezie �n cap�tul unui �ir care �i cuprindea pe Eminescu, pe Bacovia, pe Blaga, pe Arghezi, pe Nichita... Omul e o poveste, se zice. Totul e s� se opreasc� odat� din fuga sa �i s� o spun�. Sie�i �i celorlal�i.“
|