 Cu maestrul Gabriel Amira�, printre cioburile criteriilor valorice
De data aceasta, am discutat �ndelung cu maestrul Gabriel Amira�, mai pu�in despre muzic� �i mai mult despre ni�te aspecte de g�ndire care se reflect� �n spa�iul comportamental al rom�nilor cu care, vr�nd-nevr�nd, se confrunt� la venirile �n �ar� �i care, dup� cum se va vedea, las�, uneori, un gust amar.
Reporter: Stimate maestre Gabriel Amira�, observ c� nu pute�i reprima un pregnant imbold l�untric de a dezv�lui ni�te lucruri care pe dumneavoastr�, venit dintr-un spa�iu la care �i noi aspir�m, v� - haide�i s� folosim un eufemism - contrariaz�. P�n� atunci, �ns�, descrie�i-ne �n c�teva cuvinte periplul carierei dumneavoastr� de str�lucit interpret �i renumit pedagog.
Gabriel Amira�: Universitatea din Trossingen, unde eu predau, este o institu�ie de stat (Staatliche Hochschule fur Musik), �n regiunea P�durii Negre �i poate �n cel mai sudic punct al Germaniei, aproape de lacul Constanze - noi �i spunem Bodensee - �i la o arunc�tur� de b�� de grani�ele cu Italia, Austria �i Elve�ia. Din aceast� pricin�, poate, componen�a cadrelor didactice care predau la acest Conservator este foarte eclectic�. E un caleidoscop cu personalit��i puternic individualizate.
Rep.: Acest lucru are �i avantaje, b�nuiesc.
G.A.: Asta voiam s� spun. Uria�e avantaje. Acolo se adun�, se mi�c�, se amestec� cele mai diverse manifest�ri culturale �i, �nainte de toate, spiritul cultural divers. Aici au predat sau predau mari personalit��i ale muzicii. De exemplu, Viktor Merjanov, o statuie vie a pianisticii mondiale, care tr�ie�te la Moscova, are vreo optzeci �i �apte de ani, �i c�ruia eu i-am luat locul c�nd a plecat din Germania. �i multe, multe alte somit��i �n materie de interpretare. Nu eu am fost primul profesor rom�n care, prin concurs, am ocupat acest post. Am fost o vreme profesor invitat la Conservatorul din Paris. �i c�utam, sincer s� v� spun, un post mai bine pl�tit. Acolo era capitala Fran�ei, era celebrul Conservator, era centrul �ntregii vie�i culturale...
Rep.: Dar era �i via�a scump�.
G.A.: A�a este. S� tr�ie�ti la Paris nu e u�or. �i am g�sit absolut �nt�mpl�tor, dar �i la sfatul colegilor �i prietenilor mei, acest post la Trossingen, care era un profesorat de cel mai �nalt rang �n Europa, clasificat cu indicele C4. Am concurat �i am luat postul. Apoi, am aflat cu bucurie c� nu eram primul venit din Rom�nia. De ani de zile lucra acolo regretatul meu prieten �i coleg Ovidiu B�dil�, genial contrabasist. Are un frate foarte apreciat ca jazzmen �n Europa, Decebal B�dil�.
Lumina din �ntunericul istoriei
Rep.: A�eza�i, v� rog, pu�in �n timp lucrurile acestea.
G.A.: Toate astea s-au �nt�mplat imediat dup� schimb�rile din '89, c�nd eu eram deja la Paris de mai mult� vreme. Am mai venit �n �ar� termin�ndu-mi a�a-zisele „norme“ de la Bucure�ti, am mai lucrat...
Rep.: A�i f�cut naveta �ntre Germania �i Rom�nia.
G.A.: Da, dar de fapt eu de atunci s�nt acolo. Toate astea vi le spun pentru a sublinia faptul c� existen�a noastr� acolo a pricinuit un exod de studen�i rom�ni de cea mai �nalt� clas� care au venit la Trossingen nu pentru a studia �n Germania, ci pentru a lucra cu Ovidiu B�dil� sau Gabriel Amira�.
Rep.: Acela�i lucru s-a �nt�mplat �i aici, unde a fost o adev�rat� infla�ie de cursan�i.
G.A.: Da, �i nu am acceptat s� se �nchid� lista pentru c�, �n fond, este dreptul meu „de autor“ s� zicem, �n a decide. Pentru c� la un curs de m�iestrie se caut� persoana �i nu meleagurile pitore�ti. Revenind, pot s� v� spun c�, de-a lungul timpului - au trecut vreo cincisprezece ani de atunci - s-au adunat acolo peste cincizeci de tineri. Unii dintre ei au f�cut, deja, carier�, unii s-au �ntors, majoritatea �ns� nu s-au mai �ntors �n Rom�nia. Motivul principal este acela c� �n meseria noastr� trebuie s� ai deschidere, f�r� grani�e, a�a cum am suferit noi at�ta vreme, c�lca�i - cum am mai spus-o - de roata istoriei. Dar ace�ti tineri care nu au nimic cu toat� treaba asta, care au r�s�rit dup� aceast� perioad�, caut� ie�ire, caut� deschidere, caut� comunicare, caut� soarele, lumina din �ntunericul istoriei.
Rep.: Noi orbec�im pe aici, la ordinele nemiloase ale celor care ni le-au dat �i �nainte.
G.A.: E regretabil. Noi to�i, care tr�im de mult �n Occident �i venim acas� oarecum ca oaspe�i, ne bucur�m de re�ntoarcere, dar ne sim�im ca ni�te str�ini. �n ciuda faptului c� am fost frumos primi�i, c� oamenii s�nt foarte dr�gu�i cu noi �i pun mult suflet �n ceea ce fac pentru acest festival, pentru oaspe�i.
„Cea mai mare problem� este cea a mentalit��ii“
Rep.: Atunci, s�nte�i dator s� v� explica�i.
G.A.: Vede�i, astea s�nt problemele intr�rii noastre �n Europa. Nu problemele economice, nu cele ale reformelor sau corup�iei; pentru c� astea s�nt absolut obligatorii de rezolvat. Eu consider c� toate aceste lucruri s�nt realizabile; p�n� �n 2007 sau p�n� �n 2008, cum s-a pus problema. Europa are nevoie de Rom�nia din foarte multe puncte de vedere. Dar problema cea mai mare este cea a mentalit��ii oamenilor. De aceea m� bucur c�nd �nt�lnesc o persoan� ca dumneavoastr�, fa�� de care s�nt obligat s� fiu deschis. Eu nu s�nt obligat s� fiu deschis. Pot veni aici s�-mi fac treaba. Mentalitatea de care vorbeam este inculcat� de zecile de ani de comunism �i ea se resimte, uneori, chiar la cei mai evolua�i intelectuali. Noi, care am plecat mai demult de aici, c�nd intr�m �n contact cu cineva de aici s�ntem atin�i de aceste feluri de g�ndire �i de contrastele care, inevitabil, se remarc� �ntre modurile de g�ndire. C�nd tr�ie�ti altundeva, trebuie obligatoriu s� te acomodezi cu ceea ce este �n jur. �i atunci �i se schimb� �i mentalitatea, viziunea, concep�iile... Mentalitatea din Rom�nia este afectat� cel mai profund de g�ndirea care poart� simptomul centraliz�rii. Pe vremuri, totul venea de la Bucure�ti. Ce trebuia s� facem, articolul de fond... acolo erau diriguitorii, conducerea ref�cut� la nivel de provincie, g�ndirea era subordonat� articolului de fond. Centralizarea s-a conservat �i acum �n g�ndirea rom�nului. Nimeni nu are curajul s� rezolve ceva, p�n� nu prime�te ucazul de sus. �n Occident, f�r� a fi haos, exist� o total� libertate din acest punct de vedere �i o independen�� care merge p�n� la ultimul om care g�nde�te independent de ceea ce vrea s� i se bage �n cap. �i mai exist�, apoi, aici �i complexul provinciei. Baden-Baden, de pild�, �n Germania este un centru cultural care dep�e�te de zece ori tot Berlinul. Diferen�a de mentalitate ne atinge foarte dureros atunci c�nd venim acas�. Apoi, noi nu venim pentru c� trepid�m de diminea�� p�n� seara de un fals patriotism cu care am fost �nv��a�i �n comunism, ci venim pentru c� astea s�nt meleagurile noastre, pentru c� aici altfel miros florile, arborii, aerul, intona�ia graiului. De aceste lucruri nu putem sc�pa, pentru c� le purt�m �n s�ngele nostru.
Valoare �i notorietate
Cei care ne-am realizat �n alt� parte am f�cut-o cu un foarte mare pre�. Acolo nu se d� nimic cadou. Este legea junglei: cine poate r�m�ne, cine nu poate este m�ncat de al�ii. A�a va fi �i �n Rom�nia, c�nd vom intra �n Europa. O s� vede�i c� lupta pentru calitate este nemiloas�. Nu exist� nici un fel de mil� fa�� de cei care nu pot. Cei slabi cad, cei puternici r�m�n. Ei bine, �n acest context, unii dintre noi, care am reu�it, venim acas� pentru a d�rui. Nu pentru a ne �mbog��i.
Rep.: Nici nu a�i avea cum.
G.A.: Exact. Nu am venit s� d�ruiesc bani - cu toate c� am f�cut asta la Arad, acum mai mul�i ani - ci s� d�ruiesc ceea ce �tiu s� fac. �i socot c� acest dar este mai pre�ios, mai ales �n cazul �n care lucrezi cu o t�n�r� genera�ie c�reia �i dest�inui experien�e �i cuno�tin�e la care ea �nc� nu a avut ocazia s� ajung�.
Rep.: Este cel mai mare dar, �ntr-adev�r.
G.A.: �i atunci �nt�lnim ni�te piedici care jeneaz�. Nu din cauz� c� oamenii care ne �nt�mpin� nu s�nt simpatici sau binevoitori....
Rep.: Presimt c� s�nte�i gata s� ne dezv�lui�i o a doua mare problem� a noastr�.
G.A.: A�a este. Din nou se �ntunec� pe undeva acea lumin� care exist� �n oameni, datorit� unor lucruri pe care le mo�tenesc de mult. Acest lucru p�gubos vizeaz� un domeniu care, pentru noi, arti�tii, este foarte important: criteriul valoric. Pentru c� s�nt criterii valorice care se... �i care nu se... Exist� apoi o confuzie total�, na�ional�, �ntre ni�te no�iuni precum valoarea �i notorietatea, precum �i o reprimare brutal� a opiniei personale care nu corespunde liniei impuse �i percep�iei general acceptate. Or asta a ce seam�n�?
Rep.: Chiar a�a, a ce seam�n�? - m� �ntreb eu �nsumi, cu toate c� �tiu, �i v� mul�umesc pentru c� mi-a�i promis o continuare a acestui interesant dialog.
|
Autentificare
