P�tima�a explorare �i exploatare a formelor tradi�ionale
• interviu cu Grigore Le�e Reporter: Am s� �ncep cu o impresie anterioar� evenimentului din aceast� sear�. Pe 23 iunie, �n deschiderea concertului „Depeche Mode“, am fost surprins s� v� �nt�lnesc �n calitate de solist al trupei „Sistem“. A fost un experiment �n premier� pentru publicul de peste cincizeci de mii de oameni de pe Stadionul Na�ional „Lia Manoliu“ din Bucure�ti. Poate suna cumva ciudat: Grigore Le�e �i „Sistem“. De ce a�i f�cut-o?
Grigore Le�e: �ti�i de ce? Eu c�nt tot felul de muzici. Muzica de calitate este de calitate. Fie c� este interpretat� cu «Sistem», fie c� e interpretat� cu un trio simplu, de acompaniament. Este un experiment pe care l-am f�cut. Este o muzic� mai ciudat�, s� spunem, care se adreseaz� tinerei genera�ii. Dar eu nu interpretez altceva dec�t genul meu ocazional, doina, cu inflexiuni guturale... Doina din Maramure�. Cu ce m-am impus eu �n interpret�rile mele, �n spectacole, concursuri, peste tot. Nu este o muzic� din alt� lume. Este o muzic� care se c�nt�, doar c� este �mbr�cat� altfel. Se folosesc bitonii acolo, este o muzic� bitonal�... Sigur c� da, este un experiment. Pare ciudat� la �nceput, dar cred c� va avea viitor.
Rep.: S�nte�i dispus s� mai �ncerca�i astfel de experimente?
G.L.: Sigur c� da. Am �n proiect lucrul acesta. Membrii forma�iei „Sistem“ s�nt absolven�i de Conservator, au terminat sec�ia de percu�ie a Academiei de Muzic� „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, s�nt speciali�ti, nu amatori. De altfel, poim�ine (5 iulie, n.n.) vom lansa la Bucure�ti primul compact-disc rezultat din aceast� colaborare.
Rep.: „Ob�r�ii“. E un titlu, un generic superb, foarte frumos. Nu-i a�a?
G.L.: Se refer� la muzica noastr� ancestral�, la muzica genuin�, la muzica arhaic� a poporului rom�n. Este muzica reprezentativ�. Adic�, s�nt r�d�cinile acestei muzici. De aceea, se intituleaz� astfel.
Rep.: M-am g�ndit c� o s� v� opri�i acolo. Dar a�i mers mai departe.
G.L.: La Academia de Muzic� se c�nt� muzici de diferite stiluri. Am c�ntat Bach, am c�ntat Mozart. De ce n-a� putea c�nta �i... aceast� muzic�, mai special� �i mai pu�in studiat�. Vede�i dumneavoastr�, noi facem o trecere �n revist� a �ntregii vie�i umane: na�terea, c�s�toria, dragostea, moartea. S�nt imagini �i ipostaze ale v�rstelor omului. Un arc peste timp care e menit s� reconsidere �ntreaga frumuse�e, uneori stranie �i neobi�nuit�, �i pe care noi am uitat-o, a formelor ancestrale de expresie muzical�. Exploatez formele tradi�ionale armonico-polifonice: polifonia, isonul...
Rep.: Chiar �i canonul, care ca form� apar�ine mai mult muzicii medievale apusene. �i apoi, acompaniamentul simplu, chiar rudimentar, dar care constituie forma primar� autentic�....
G.L.: A�a este. La prima vedere, �i din punct de vedere strict tehnic pare rudimentar, �ns� el secondeaz� �n cel mai autentic stil, discret �i �n acela�i timp elocvent, mesajul sincer, chiar intim, al c�ntecului �i expresiei sale cele mai adev�rate.
Rep.: V� propun s� �ncheiem cu o defini�ie a c�ntului.
G.L.: Ce este c�ntul? C�ntul este o necesitate. Dac� omul nu c�nt�, moare. Este un dar divin, un obicei transcedental, este o �ans� de la Dumnezeu.
|