40.000 de oameni dispera�i
primarii din Roznov �i Piatra �oimului, revolta�i de �nt�rzierea lucr�rilor la podul de peste Bistri�a, au chemat conducerea jude�ului la „sfat“ • oamenii nu-�i pot �ntre�ine culturile, iar ambulan�ele fac ocoale pentru a prelua pacien�ii • pod de pontoane, pod de lemn - variante pentru o solu�ie provizorie �nt�rzierea lucr�rilor de repara�ii la podul peste Bistri�a de la Roznov, care creeaz� necazuri locuitorilor din ora� �i din comunele limitrofe, au determinat o parte din consilierii locali �i pe primarii din Roznov �i Piatra �oimului s� �ncerce ca, �mpreun� cu conducerea Consiliului Jude�ean �i cu constructorul, s� g�seasc� o solu�ie pentru cei aproape 40.000 de cet��eni nevoi�i s� ocoleasc� 40 km pentru a ajunge �n municipiul re�edin�� de jude� sau ca s�-�i cultive p�m�ntul.
Ieri, 3 iulie, Vlad Marcoci �i Dumitru Badea, pre�edintele, respectiv vicepre�edintele Consiliului Jude�ean, �nso�i�i de directorul Direc�iei Tehnice a executivului jude�ean �i de ing. Sergiu Popu�oaia, reprezentantul constructorului, s-au �nt�lnit la sediul Prim�riei ora�ului Roznov cu primarii din Piatra �oimului �i Roznov, cu consilieri locali �i simpli cet��eni din localit��ile afectate. „Scopul �nt�lnirii noastre nu este de a da vina pe cei de dinainte, ci de a vedea cum putem rezolva c�t mai repede problemele �i s� sc�p�m de necaz“ a declarat pre�edintele Consiliului Jude�ean.
„S�nt unul din cei care am ini�iat aceast� �nt�lnire �i consider c� pentru cei 40.000 de oameni din cele 5 comune, care folosesc acest pod ce costituie singura leg�tur� cu ora�ul, �i �n numele a celor aproximativ 1.500 de naveti�ti, a 200 de agen�i economici ce deservesc ace�ti oameni, nu este posibil s� nu se g�seasc� o solu�ie. De�i, dup� p�rerea mea, au fost gre�eli legate de construc�ia acestui pod - �n primul r�nd durata de execu�ie de 2 ani, mult prea mare, av�nd �n vedere importan�a lucr�rii, nu s-a prins �n proiectul de execu�ie o variant� provizorie, iar constructorul, consider eu, nu are o dotare corespunz�toare, totu�i trebuie g�sit� o solu�ie. Nu uita�i c� pe raza ora�ului Roznov, dincolo de pod, s�nt peste 600 de hectare de teren agricol ai c�rui proprietari locuiesc �n Borle�ti, Piatra �oimului �i �n celelalte localit��i. Cum s� se deplaseze s�-�i cultive terenul, vine acu� vremea recolt�rii p�ioaselor, cu ce s�-�i aduc� oamenii recolta acas�?“ spunea revoltat Constantin Hodor, din Roznov. De altfel, datorit� faptului c� trebuiau s� ocoleasc� 40 de km pentru a merge cu ma�ina sau c�ru�a, mul�i dintre cet��enii din cele 5 comune, care au terenuri peste pod, au renun�at, anul acesta, s�-l mai cultive.
Neculai Nicorescu, primarul din Piatra �oimului, e �ngrijorat �i de alte aspecte: „Doamne fere�te de un incendiu mai puternic, ce ne facem? Sau un caz grav care necesit� interven�ia de urgen�� a salv�rii. Cu ploile astea, m� uitam pe cer �i m� rugam s� nu fie vreo rupere de nori ca la Suceava, c� ne-am nenorocit. Nu pot ajunge ma�inile �n timp util. Mul�i p�rin�i ai copiilor care trebuia s� dea bacalaureatul au venit revolta�i la mine c�, anul acesta, Inspectoratul �colar nu a mai organizat centru de examen la Liceul din Roznov ca �n ceilal�i ani �i, pentru a nu �nt�rzia copiii la �coal�, au fost nevoi�i s� le caute gazde �n Piatra Neam�“. Conducerea Inspectoratului �colar Jude�ean Neam� sus�ine c�, anul acesta, nu a mai existat centru de examen la Roznov dintr-o decizie a Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii. „Un centru de examen �n plus ar fi �nsemnat costuri mai mari dec�t repartizarea elevilor care dau bacalaureatul la Roznov, dec�t �ntr-un centru din Piatra Neam�. Am respectat recomandarea Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii, care anul trecut ne-a spus c� �n Neam� a fost un num�r prea mare de centre de examen, �ntruc�t au existat �i la Roznov �i la V�n�tori. Am f�cut o reparti�ie echilibrat� a candida�ilor �i, pentru acest an, a r�mas doar o subcomisie la Borca, subordonat� centrului de la Bicaz, pentru c� acolo este o zon� foarte �ndep�rtat� �i nu puteau veni elevii p�n� la cel mai apropiat centru“, a declarat inspectorul �colar Mariana Ro�anu. C�nd ISJ Neam� a decis ca la Roznov s� nu mai fie centru de examen, podul de peste Bistri�a, din localitate, nu fusese aviariat de ape, a�a c� situa�ia actual� nu a putut fi luat� �n calcul.
Necazuri �i pentru ambulan�e
Imposibilitatea de a se circula pe respectivul pod creeaz� mari dificult��i autosanitarelor Serviciului Jude�ean de Ambulan�� Neam� care, pentru a onora solicit�rile venite din partea bolnavilor din zona Piatra �oimului, trebuie s� ocoleasc� aproximativ 40 de kilometri. �i asta se �nt�mpl� de el pu�in trei ori pe s�pt�m�n�, dat fiind faptul c�, �n comuna respectiv�, domiciliaz� cinci persoane cu insuficien�� renal� care trebuie s� fac� dializ� o dat� la dou� zile. Numai c�, �n afar� de acestea cazuri speciale, mai s�nt �i alte categorii de bolnavi care cheam� Salvarea pentru a ajunge la spital. O adev�rat� dram� s-a �nt�mplat vineri sear�, 30 iunie, c�nd un b�rbat �n v�rst� de 42 de ani, din Piatra �oimului, care trebuia s� ajung� foarte repede la spital, a murit din cauz� c� familia nu a solicitat Ambulan�a, de team� c� nu poate ajunge. Constantin Teleuc� s-a t�iat la o m�n� �n sticla unui geam. Membrii familiei s-au agitat s� fac� rost de o ma�in� particular� cu care s� ajung� la spital, dar nu au g�sit. �n final, un s�tean l-a transportat pe b�rbat p�n� la podul din Ronov, de unde a fost preluat de o autosanitar�. Numai c�, �ntre timp, b�rbatul a suferit o hemoragie masiv�, care i-a provocat un stop cardio-respirator.
Pacientul a fost resuscitat at�t de cadrele medicale de la Ambulan��, c�t �i de cele de la Unitatea de Primire a Urgen�elor de la Spitalul Jude�ean, dar nu a putut fi salvat.
Au fost �i consilieri locali care au venit cu solu�ii: „poate cerem ajutorul armatei pentru un pod de pontoane, ca la M�r�cineni“, sugera Vasile Airinei, consilier local la Piatra �oimului. Dup� ce i-a ascultat pe to�i, inginerul Popu�oaia, reprezentantul SC Socin, a explicat �i necazurile pe care le are constructorul. „Proiectul a fost pentru un debit calculat al Bistri�ei de p�n� la 40 mc/ s, rezistam �i la 60 mc/s, dar ne-am trezit cu debite de 400 mc/s. Avem utilaje performante, dar proiectantul a dispus s� nu folosim utilaje care produc vibra�ii. �n ce prive�te varianta provizorie, ea nu a fost prev�zut� de proiectant. �i ca s� fim cinsti�i, un pod provizoriu poate prelua la un debit de 40-50 mc/ s, iar nu la 200 mc/ s, cum s�nt acum. Oricum, va trebui �nchis� �i circula�ia pietonal� pe actualul pod, la un moment dat, ca s� putem definitiva lucr�rile, �n condi�iile �n care, acum, lucr�m la culee. Azi �tim c� facem podul �n trei luni, �n condi�iile �n care luna iunie a fost pierdut� din cauza ploilor.“
Vlad Marcoci, pre�edintele Consiliului Jude�ean spunea c� nu banii s�nt problema. „Avem linia de creditare deschis�, dac� e nevoie de o suplimentare pentru a construi o variant� provizorie s�nt convins c� o voi ob�ine cu ajutorul votului consilierilor jude�eni. Problema e solu�ia tehnic� ce va trebui g�sit�. De altfel, l-am invitat s� vin�, dup�-amiaz�, pe profesorul Varlam de la Ia�i, proiectantul, s� ne dea o solu�ie.“
Vicepre�edintele Dumitru Badea a fost sceptic �n ce prive�te ajutorul pe care l-ar putea da armata cu construc�ia unui pod de pontoane, pentru c� a mai apelat la ei �i, de�i au promis ini�ial, nu l-au mai f�cut p�n� la urm�. R�m�ne o speran�� c� „vorba bun�“ pus� de mai marii jude�ului, apelarea �i la sprijinul politic pe l�ng� cei cu putere de decizie �n MApN care s� conduc� la construirea unui pod de pontoane, �n situa�ia �n care aceasta va fi solu�ia tehnic� ce va fi adoptat� p�n� la urm�. Dup� o vizit� la fa�a locului �i discu�ii cu propuneri de diverse variante, de la pod de pontoane, la pasarel� sau chiar pod din lemn, reprezentan�ii Consiliului Jude�ean au plecat cu promisiunea f�cut� ale�ilor locali c� se vor �nt�lni din nou miercuri, dup� ce se vor consulta cu proiectantul �i vor face h�rtiile de rigoare c�tre MApN. Reamintim c� un pod provizoriu a fost construit �n apropierea celui �n renovare, dar el este, acum, sub ape pentru c�, din acumul�rile de pe Bistri�a, se deverseaz� continuu de circa o lun�, din cauza precipita�iilor.
|