Perle de top la capacitate
• imagina�ia absolven�ilor de gimnaziu a „r�bufnit“ la Testarea Na�ional� • „Aleodor o ia de so�ie pe Verde� �mp�rat“, „era o oaie alintat� foc, care o chema Miori�a, (...) de�teapt� �nc�t putea colabora cu omul“, „��i aminte�ti de clipele petrecute �mpreun� c�nd te-am �ntins peste tot �i �i-am rupt piciorul?“ �i „acum te las �n v�rful peni�ei, dar nu �i din inim�“, „curtea bunicilor e plin� cu g�te �i ra�e care nu cred c� au aviar�“, s�nt c�teva dintre acestea • Profesorii corectori la Testarea Na�ional� nu au fost scuti�i nici anul acesta, la proba de Limba Rom�n�, de „pl�cerea“ de a savura o serie de perle, emanate din „spiritul creator“ al unora dintre candida�i. Referindu-se la basmul „Aleodor �mp�rat“, un candidat a spus c� „Aleodor este transformat �n tot felul de specii epice �i c� Aleodor o ia de so�ie pe Verde� �mp�rat“. Un altul, la fel „de bine preg�tit“, a scris �n lucrarea sa faptul c� „�n poezia «Opere lirice» autorul �i transmite sentimentele din genera�ie �n genera�ie“. Despre cum devine cu Miori�a ne explic� un alt candidat. „Miori�a, ca basm popular, se �mbin� �n patru acte �i scene“. Sau dac� prefera�i genul „epistolar“: „�n expozi�iune, Nae Ca�avencu tr�gea cu ochii la u�a lui Pristanda“.
Nici Pr�slea, erolul basmului „Pr�slea cel Voinic �i merele de aur“, nu a sc�pat de „tortura creatoare“. „Pr�slea este prin�ul care se comport� ca un adev�rat gentelmen �i un adev�rat cavaler pentru prin�esele bune“.
Un alt candidat, referindu-se la acela�i basm, a scris: „�mp�ratul avea trei fii �i un copac. �mp�ratul avea chiar trei fii, cei doi, cel mare �i cel mijlociu nu izbuteaz� s� le p�zeasc� (merele n.red.)“. �ntr-o alt� lucrare, paza m�rului e aprofundat�: „B�iatul cel mijlociu se duce �i el la �mp�rat s�-i zic� c� vrea �i el s� p�zeasc� m�rul �i el adoarme pe la mezul nop�ii, iar �i fur� merele, c�nd se treze�te diminea�a mere �n copac ioc, nu mai erau - fuseser� furate“. �i tot a�a �nainte...
Un alt candidat explic� de ce crea�ia pe care a studiat-o este basm popular: „Este basm popular deoarece utilul se �mbin� cu pl�cutul prin puterile supranaturale. Este basm pentru c� are sentimente �i disciplini“. C�t despre Pr�slea, �ntr-o alt� lucrare, candidatul apreciaz� c� „Pr�slea era priceput la intui�ie“. �i ceva mai �ncolo constat� c� „Pr�slea iese din pr�pastie cu ajutorul unui personaj adjuvant - corbul“.
�n sf�r�it, un alt candidat face pe bune „teoria basmului“: „Am auzit un basm popular, care descrie trei ciobani �i o turm� de oi, �n turma aia de oi era o oaie alintat� foc, care o chema Miori�a, oaia era at�t de special� �i de de�teapt� �nc�t putea colabora cu omul �i este o specie literar� liric�“. Defini�ia basmului dintr-o alt� lucrare este de o savoare de neimaginat. „Basmul popular este de specie balad� �n versuri de mici dimensiuni reduse“.
Vacan�� de 24 de karate
C�t prive�te subiectul referitor la vacan�a petrecut� la bunici, el a fost, normal, tratat din perspectiva ultimelor jurnale de �tiri pline de aviar�. „Curtea bunicilor e plin� cu g�te �i ra�e care nu cred c� au aviar�. Cerul era albastru bleu �i bleu roziu. �n prima zi am fost la ski, a doua zi la ski, a treia zi la ski, a patra zi la ski �i a cincea zi ��i scriu �ie“. Un alt candidat e c�t se poate de „poetic“ �n exprimare: „M� trezesc �n c�ntecul privighetorilor �i adorm �n urletul lupilor. Prieteni nu prea am pe aici, dar nici nu am nevoie. ��i aminte�ti de clipele petrecute �mpreun� c�nd te-am �ntins peste tot �i �i-am rupt piciorul?“
Un candidat spune c�: „La Bucium s�nt foarte multe plante �i animale pe cale de dispari�ie. Eram la bunici �ntr-o zi frumoas� de var�, cu foarte multe p�s�ri �i g�ze. Aerul proasp�t de munte �mi poart� m�na pe aceast� foaie ca s�-�i scriu c�teva r�nduri. �n aceste r�nduri am s�-�i scriu locul unde �mi petrec vacan�a. Aici este un loc cu un plai verde �i cu aerul senin �i soarele str�luce�te cu putere �i veselie. Arborii se leag�n� u�or a lene. Peisajul de var� este luminos �i plin de veselie. C�mpul se �ntinde ca un ocean de un galben ca aurul. Oamenii par mici furnicu�e, care muncesc neobosite. Toate albinu�ele vin s�-�i culeag� nectarul necesar“. �i, �n sf�r�it, un candidat �ncheie lucrarea: „Acum te las �n v�rful peni�ei, dar nu �i din inim�. ��i urez succes �i mult� baft� la examenul care vine ca un p�r�u la vale. �i ��i zic �nc� o dat� c� te las �n v�rful peni�ei �i nu din inim�“.
|