Confirmare
Discursul rostit de c�tre Domnul Pre�edinte �n fa�a Parlamentului Rom�niei a confirmat unele dintre opiniile pe care le-am exprimat, �n ultima vreme, legate de situa�ia grav� din domeniul s�n�t��ii �i din cel al �nv���m�ntului. Pre�edintele B�sescu �i-a m�rturisit nedumerirea fa�� de reticen�a unor politicieni �n ceea ce prive�te restructurarea Guvernului, pozi�ie „cel pu�in greu de �n�eles“ �n condi�iile �n care acest blocaj este explicat prin cerin�ele impuse de c�tre Uniunea European�. �n acest context, Domnul Pre�edinte a apreciat c� r�spunsul corect la �ntreb�rile pe care europenii �i le pun �n privin�a capacit��ii Rom�niei de a deveni membr� a Uniunii Europene este unul singur: „scoaterea din mediocritate a institu�iilor statului“. El a precizat c�, atunci c�nd vorbe�te de nevoia de performan�� a institu�iilor statului, se refer� la Guvernul Rom�niei, la ministere, agen�ii guvernamentale, administra�ie local�, servicii descentralizate, Justi�ie, Pre�edin�ie, Parlament.
La vremea c�nd mi-am spus p�rerea despre neregulile din s�n�tate �i din �nv���m�nt, mi s-a repro�at - mie, dar �i altor social-democra�i (a se vedea reac�iile dup� mo�iunea viz�nd reforma din s�n�tate) - c� este u�or s� critici atunci c�nd e�ti �n opozi�ie. Iat�, �ns�, c� exact acelea�i idei le exprim�, acum, pre�edintele Traian B�sescu, nemul�umit c� „angajamentul ferm din campania electoral� privind modernizarea institu�iilor �i a sistemului politic intern“ a r�mas simpl� promisiune, f�r� minim� acoperire.
De�i nu a rostit nume - nici nu era nevoie - principalele domenii vizate erau exact cele conduse de c�tre democratul H�rd�u �i liberalul Nicol�escu, la care f�cusem �i eu referire, �n c�teva r�nduri. �i, poate nu m-a� fi oprit la aceste dou� sectoare importante, dac� n-a� fi fost �ocat de gafele ce se �in lan� �n con�inutul a�a-ziselor reforme pe care cei doi le coordoneaz�, de lu�rile de pozi�ie tupeiste, de limbajul prea colorat �i obraznic, nepotrivit pentru un demnitar, dar �i de numeroasele pl�ngeri �i sesiz�ri primite de la cet��enii din Neam�, �n cadrul programului de audien�e. Nu �n�eleg de ce ace�ti mini�tri consider� c� a face reform� �nseamn� s� demolezi tot ceea ce-au f�cut cei dinaintea ta �i s� promovezi m�suri care, din start, s�nt sortite e�ecului. E drept c� nici guvernarea PSD nu a reu�it s� rezolve problemele mari, dar lucruri grave �i absurde ca �n acest an �i jum�tate de conducere portocalie nu s-au putut m�car imagina.
Ca om �i ca politician din mandatul ce a �nceput �n anul 2004, venit la Bucure�ti cu g�ndul de a fi util oamenilor care au crezut �n mine, s�nt extrem de dezam�git de antireforma din aceste domenii. Chiar dac� m� aflu �n opozi�ie, m-a� fi bucurat ca oamenii s� fie s�n�to�i, ca �coala s� fie �coal�, profesorii - profesori (chiar dac� m� repet) �i s� nu fiu nevoit s� iau cuv�ntul pentru a critica.
Iat� de ce ar fi fost mai bine s� nu am dreptate �i Domnul Pre�edinte s� fi fost mai mul�umit de activitatea la care m-am referit.
Nu voi relua criticile domnului B�sescu doar pentru a repeta lucruri deja spuse, ci voi ad�uga doar faptul c� ele s�nt juste �i cu siguran�� i-au fost aduse la cuno�tin�� de c�tre speciali�tii din sistem.
�i, pe bun� dreptate, aprecierea sa c� respingerea restructur�rii Guvernului reprezint� „o abordare politicianist�“ este concluzia logic� a e�ecurilor constatate �i care l-au determinat s� sus�in� acest discurs. C�t despre implicarea �i seriozitatea mini�trilor din Guvernul T�riceanu, e suficient s� spun c� din cei 23 au fost prezen�i doar 11, ceilal�i 12, �n frunte cu premierul, av�nd, probabil, treburi mai importante dec�t �nt�lnirea cu B�sescu. �n concluzie, mini�trii H�rd�u �i Nicol�escu trebuie s� plece.
|