Vicepre�edintele Judec�toriei s-a pensionat
• Lucia Cojocaru s-a pensionat, anticipat, �ncep�nd cu 1 octombrie • descendent� din �oim�re�tii lui Sadoveanu, Lucia Cojocaru este pasionat� de scris • ea vrea s�-�i publice cele 15 jurnale, poeziile �i istoria neamului s�u • Lucia Cojocaru, una dintre cele mai bune judec�toare ale instan�ei roma�cane, s-a decis s� ias� la pensie, �ncep�nd cu 1 octombrie, de�i nu are dec�t 50 de ani. Frumoas�, distins�, inteligent� �i cult�, vicepre�edinta Judec�toriei Roman a uimit dintotdeauna pe cei care o cunosc cu dreapta judecat� pe care a aplicat-o, pu�ini b�nuind c� �n spatele intransigentei slujitoare a zei�ei Minerva se ascunde o fiin�� sensibil�, plin� de dragoste pentru semenii s�i, iubitoare de poezie, muzic� clasic�, cunosc�toare a marii literaturi a lumii. Reporterul a �ndr�znit s� treac� peste voin�a acesteia �i a apreciat c� este bine s� dezv�luie celor din jur �i alte fa�ete ale personalit��ii acesteia, dup� ce, la o cea�c� de cafea �i un pahar de nectar, nu �i-a putut desprinde u�or ochii din c�teva manuscrise �n care a descoperit o bun� m�nuitoare a metaforei �i a verbului, �n c�teva povestiri �i versuri, citite pe fundalul unei buc��i de muzic� clasic�. �i, firesc, a urmat �ntrebarea: „Cum este posibil? E vorba de o dedublare a aceleia�i persoane?“ R�spunsul a fost surprinz�tor: „Nu, nici vorb� de a�a ceva! Noi, judec�torii, ne afl�m permanent �n mijlocul conflictelor dintre oameni, iar rolul nostru este de a tran�a aceste conflicte prin dreapt� judecat�, aplic�nd legea. �n fiecare cauz� pe care o are pe mas�, magistratul aplic� legea, dar totdeauna exist� un nemul�umit, cel �n defavoarea c�ruia s-a �nclinat Balan�a“.
Reporterul �i aminte�te c�, �ntr-adev�r, cu vreo 20 de ani �n urm�, a cunoscut-o pe Lucia Cojocaru tocmai ca urmare a unei asemenea deziluzii, cauzate de �nclinarea talgerelor Balan�ei c�tre cel ce p�rea a nu avea dreptate �i i-a purtat, o vreme, un soi de pic�. „Este uneori mult� meschin�rie �n aceste conflicte pur omene�ti, dar judec�torul nu trebuie s� se lase influen�at de nici un fel de sl�biciuni. El doar interpreteaz� legea“, a mai spus Lucia Cojocaru. Este una din judec�toarele cu foarte pu�ine sentin�e casate, ceea ce spune totul.
Omul din „spatele“ judec�torului
Judec�torii s�nt, �ns�, �i ei oameni, cu via�a lor, cu sensibilit��ile lor. Venind �n contact cu aceast� stare conflictual� continu�, ace�tia �i g�sesc refugiul �n diverse preocup�ri. „Ani �n �ir m� trezeam la ora dou� din noapte �i o voce interioar� �mi spunea: «Scrie!» �i a�a am f�cut, a�tern�nd pe 15 caiete un jurnal al meu, �n care am analizat, cu obiectivitate, tot ceea ce am tr�it, p�n� la un moment dat, c�nd aceea�i voce mi-a spus: «Opre�te-te!» �i a trecut o scurt� perioad�, �n care nu am mai scris. M-am dedicat poeziei, povestirilor. Vara aceasta am ajuns s� trag o linie �i s� spun c�, iar, am ajuns la o r�scruce din via��, destinul f�c�nd s� iau decizia de a p�r�si o carier� �n care m-am �mplinit �i s� ies la pensie, pentru a m� dedica scrisului. A venit vremea �n care m-am judecat pe mine �ns�mi �i mi-am spus c� am fost, suficient timp, p�n� acum consumatoare de cultur�. A venit vremea �n care s� dau �i eu altora din preaplinul sensibilit��ii mele“, a mai spus vicepre�edinta Judec�toriei Roman. La ceas de taifas, reporterul a descoperit, cu uimire, o alt� pasiune a magistratei: aceea pentru deslu�irea hrisoavelor str�vechi. A mo�tenit de la o m�tu��, c�lug�ri��, mai multe documente de pe vremea lui �tefan, pe baza c�rora b�tr�na a reu�it s� fac� arborele genealogic al familiei �i s� constate c� se trag din �om�re�tii lui Sadoveanu, neam de r�ze�i, drep�i �i justi�iari, �mpropriet�ri�i de marele voievod pentru c� au f�cut fapte de vitejie la Hotin sau Baia. „Nici nu-�i poate �nchipui cineva ce sentiment de �mplinire sufleteasc� �i m�ndrie r�ze�easc� poate avea o persoan� care-�i d� seama de noble�ea sa �i de misiunea de a a�terne pe h�rtie aceste lucruri“, a mai ad�ugat judec�toarea. �i poate c� destinul i-a dictat, la vremea respectiv�, s� se fac� judec�tor �i nu literat. Lucia Cojocaru crede c� via�a sa, de acum �ncolo, va fi �nchinat� scrisului.
|