Bun pentru Orient

Cei mai ďż˝n vďż˝rstďż˝ ďż˝i mai dedaďż˝i cu istoria modernďż˝ a Principatelor Romďż˝ne ďż˝tiu cďż˝ la faimoasa universitate „Sorbona“ din Paris se eliberau diplome de licen�� cu menďż˝iunea „bun pentru Orient“. Asemenea diplome primeau ďż˝i studenďż˝ii romďż˝ni, ei fďż˝cďż˝nd parte, dupďż˝ mentalitatea din „Oraďż˝ul Luminilor“, dintr-un Orient mai mult turco-asiatic decďż˝t european. Nu era un semn de dispreďż˝ fa�� de noi, ci rezultatul unei concepďż˝ii seculare, care, de exemplu, l-a fďż˝cut pe Napoleon I sďż˝ aprobe fďż˝rďż˝ de ezitare anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, cďż˝ci socotea aceastďż˝ pierdere drept a turcilor, nu a romďż˝nilor. (Cine ďż˝i ce erau romďż˝nii la 1812 pentru opinia publicďż˝ europeanďż˝?)
A curs mult� ap� pe Sena p�n� ce, abia dup� 1848, conducerea masonic� a Fran�ei s� devin� pentru mult timp sus�in�toarea conduc�torilor masoni ai noii Rom�nii, cea de dup� R�zboiul Crimeii. �i trebuie s� spunem cinstit c� a fost nu numai o sus�inere secular�, dar �i onest�, fr��easc�, Fran�a juc�nd rolul fratelui mai mare.
ďż˝n anul 1990, dupďż˝ cďż˝derea puterii comuniste, preďż˝edintele Franďż˝ei a fost gata sďż˝ reia vechile relaďż˝ii cu noi, fďż˝rďż˝ a calcula politicieneďż˝te cďż˝ la Bucureďż˝ti existau grupďż˝ri politice care nu acceptau votul din „duminica orbului“, iritate de susďż˝inerea de cďż˝tre Mitterand a noului regim din Romďż˝nia. Atunci s-a fďż˝cut prima dintr-un ďż˝ir de erori fatale: unii bucureďż˝teni l-au primit cu ouďż˝ stricate ďż˝i roďż˝ii storcite, nu cu flori.
Reac�ia Fran�ei, politicoas�, dar ferm�, s-a v�zut imediat: �n Parlamentul European, la �nt�lniri la care am participat �i eu, ni se p�rea c� parlamentarii francezi nici nu ne v�d, dar�mite s� ne sus�in�.
S-au mai f�cut apoi �i al�i pa�i gre�i�i din partea noastr�. C�nd Pierre Moscovici, fiul emigrantului rom�n Sergiu Moscovici, a devenit raportor pentru Rom�nia, norocul ne-a sur�s din nou, c�ci, de�i mai avea dureroase amintiri din anii petrecu�i �n Rom�nia, tat�l �i-a �ncurajat fiul �n direc�ia sus�inerii intereselor ��rii noastre. Fran�a revenea la vechea ei pozi�ie de sus�inere total� a Rom�niei, mai ales c� �i marele capital francez �ncepea s� prind�, �n pofida pruden�ei sale exagerate, pozi�ii solide �n economia noastr�. Dup� Mitterand, Pre�edintele Chirac a f�cut tot ce se putea �i ceva �n plus pentru a ne trage de urechi c�tre NATO �i �n UE. Iar noi, cu o non�alan�� caracteristic� doar marilor puteri militare, nu �i celor s�raci, am �nfiin�at undi�a Bucure�ti - Londra - SUA (c�ci ax� nu e nicicum), am f�cut gesturi definitorii, nepl�cute capitalului francez �i european, �n genere, am dat cu flit pe cele mai severe prevederi ale Tratatului de Aderare �n agricultur�, mediu, s�n�tate, administra�ie etc. etc. a�tept�nd de la Fran�a �i, eventual, Germania, mare �i mult� mil�.
ďż˝i ei ne-o acordďż˝ ďż˝n felul lor: sďż˝ntem din nou miluiďż˝i cu diploma „bun pentru Orient“, ceea ce aici, la Paris, se observďż˝ mult mai clar ca la Bucureďż˝ti. ďż˝i nu e bine!