 Educa�ie a la H�rd�u
�n vreme ce mai-marii ��rii �ncearc� s�-i conving� pe rom�ni de progresele din diverse domenii, �n perspectiva ader�rii la Uniunea European�, ministrul democrat al educa�iei iese la ramp� cu declara�ii �ocante, surprinz�toare: „�nv���m�ntul rom�nesc este �ntr-o continu� c�dere, iar problemele �nv���m�ntului preuniversitar s�nt cele mai acute. Sistemul nu e dispus la reform�, a�a c� am nevoie de presiunea p�rin�ilor �i a copiilor. Voi trebuie s� da�i cu pumnul �n mas�“ (!?), spunea domnul H�rd�u la recenta �nt�lnire cu reprezentan�ii asocia�iilor de p�rin�i.
V�dit dep�it de numeroasele probleme din sistem �i incapabil s� conduc� ministerul ce i-a fost �ncredin�at, domnul ministru sus�ine c� nu se teme de remaniere �i nici de liberali, c� demisia este, deja, scris�, dar c� oamenii din partid nu l-au l�sat s-o depun�: „Boc �i cu Buda au dat cu pumnul �n mas� �i m-au convins s� nu plec“ (se pare c� legea pumnului �n mas� este la mare trecere �n activitatea sa). �n buna tradi�ie a zicerilor memorabile lansate de c�tre pre�edintele pedist al ��rii, ministrul democrat se ap�r� �ntr-un mod cel pu�in ridicol: „Nu �tiu ce r�u mare am f�cut s� m� trimit� aici. Mie �mi venea foarte bine c�ma�a de prefect, �ns� mi-au dat una de ministru care seam�n� mai mult cu o c�ma�� de for��. Dar s�nt fericit, i-am rupt m�necile“. F�r� comentarii !
C� locul s�u era mai degrab� la administra�ia c�minelor studen�e�ti �i nu �ntr-un minister at�t de important, o dovede�te �i faptul c� este dep�it de responsabilit��ile ce-i revin �i rupt de realit��ile �colii: „Pe mine s� m� l�sa�i �n pace! Eu vreau presiuni asupra �colii, nu asupra Ministerului Educa�iei!“. La fel de rapid se deta�eaz� de r�spundere ministrul H�rd�u �i atunci c�nd vine vorba despre schimb�rile abuzive ale directorilor de �coli, d�nd vina pe inspectorii-generali: „Vinova�ii de aceste schimb�ri trebuie s� suporte cheltuielile reprezentan�ilor MEC care se deplaseaz� pentru anchetele din teritoriu“. Iar, c�nd se refer� la criteriile de competen�� ce trebuie s� stea la baza desemn�rii directorilor, afirma�ia este �i mai colorat�: „Nu s�nt de acord s� �nlocuim so�iile altora cu so�iile noastre“ (�tie el ce �tie despre numirile fondate pe cumetrii!). Ce educa�ie face un ministru care �i blameaz� colegii �n fa�a p�rin�ilor, care nu �tie s� aprecieze eforturile profesorilor care �ncearc� s� evite pr�bu�irea sistemului, �ubrezit de at�tea experimente?
„Grava situa�ie din �nv���m�nt se explic� prin promisiunile neonorate din campania electoral�“
„Nu-i mai g�dili�i pe profesori! Fi�i demni! Nu trebuie s�-i �ndopa�i pe dasc�li la concursuri cu sucuri, cafele �i �ig�ri (...). C�nd vorbesc de creierul pr�fuit al unor profesori, asta �nseamn� c� el poate fi foarte bun, dar nu se schimb�. Praful nu are de-a face cu calitatea, ci cu mentalitatea. Trebuie s� schimb�m macazul!“.
Care s�nt solu�iile pentru schimbarea macazului, at�ta timp c�t ministrul se complace �n conservatorism �i practici �nvechite, consider�nd c� nu-i nevoie s� st�p�ne�ti calculatorul ca s� fii ministru �n domeniul �tiin�ei �i educa�iei ? (La fel g�ndea �i predecesorul s�u, tov. Suzana G�dea c�nd sus�inea c� ea nu �tie limbi str�ine �i, totu�i, a ajuns ministru. Ciudat� coinciden��!). Iar c�nd premierul T�riceanu i-a repro�at c� nu �tie s� cheltuiasc� banii aloca�i �nv���m�ntului, H�rd�u n-a g�sit alt r�spuns dec�t acesta: „Politizarea �nv���m�ntului este �i cauza subfinan��rii lui cronice pentru c� nu este un domeniu care s� dea rezultate electorale pe termen scurt“.
Consider c� este foarte grav� o asemenea formulare �n care un ministru acuz�, f�r� menajamente, guvernul din care face parte �i a c�rui politic� este obligat s� o pun� �n practic�. Omul care ar trebui s� dea tonul �n materie de elegan�� a exprim�rii, din �naltul fotoliu pe care-l ocup�, cel care are datoria s� promoveze o comunicare armonioas� �ntre factorii responsabili - profesori, elevi, p�rin�i, autorit��i locale - dovede�te, prin acest limbaj neacademic, nepricepere �i incompeten��, dar �i faptul c� este cel mai slab ministru al �nv���m�ntului din ultimii 16 ani.
Dincolo de aceste imperfec�iuni de exprimare �i de atitudine ale unui �nalt demnitar, a� vrea s� spun c� grava situa�ie din �nv���m�nt se explic� prin promisiunile neonorate din campania electoral�, prin gre�ita alocare de fonduri la stabilirea bugetului, dar �i prin arogan�a cu care Guvernul trateaz� sistemul instructiv-educativ.
Spuneam, �n declara�ia din 25 octombrie 2005 din plenul Camerei Deputa�ilor, c� nu exist� suma de un miliard de euro, pentru suplimentarea bugetului �nv���m�ntului, �i c� este pentru prima dat� �n istoria postdecembrist� c�nd se aloc� educa�iei mai pu�in dec�t �n anul precedent. De�i Legea �nv���m�ntului, �n art.169, alin.(1) prevede c� „finan�area se face �n limitele a cel pu�in 4% din PIB“, bugetul stabilit a fost de 3,7% din PIB, respectiv 98,3% fa�� de anul 2005. Consecin�ele acestei decizii se observ� acum, c�nd Ministerul �nv���m�ntului acuz� Guvernul c� nu a primit banii promi�i �n toamn� �i, c�nd, p�n� la sf�r�itul lunii mai, nu au fost aloca�i dec�t 100 de milioane de euro. Mi-a� fi dorit ca s� nu fi avut atunci dreptate, ca �nv���m�ntul s� fie tratat cu aten�ie �i respect, din p�cate, �ns�, realitatea m� contrazice. �nc� o dat�, sloganul „S� tr�i�i bine!“ s-a dovedit o simpl� urare de conjunctur� demagogic� �i lipsit� de bun sim�.
|
Autentificare
