Via�� colorat�, de �igan
• un grup de �igani c�ld�rari din Grajduri, jude�ul Ia�i, stau �n patru corturi, de o parte �i de alta a drumului �n satul Iuc�a • Drago� St�nescu se m�ndre�te c� face parte din clanul buliba�ei St�nescu • �iganii fac cazane de �uic� din aram� �i repar� prin sat c�ld�ri, lighene • Drago� St�nescu s-a pl�ns c� a fost �n�elat de rom�nii de la Remat Roman •
Un grup de �igani, format din 11 adul�i �i cinci puradei, au „campat“ pe marginea drumului �n satul Iuc�a, comuna Bozieni, �nc� de la Pa�te. C�ld�rarii au �n�l�at patru corturi, dincolo de �an�ul de l�ng� drum, mai jos de moara veche din Iuc�a. Un cort „troneaz�“ sub un p�lc de salc�mi, de pe malul p�r�ului Bozianca, iar alte trei peste drum, �n fa�a por�ilor unor gospodari. La apari�ia redactorului „Monitorului de Roman“, un �igan �n putere cioc�nea de zor �ntr-un cazan mare de �uic�. Recipientul din aram� era f�cut „la meserie“ �i prev�zut cu toate dot�rile pentru evacuarea r�m�i�elor amestecului fiert �i pentru montarea serpentinei, prin care „trasc�ul“ �i croie�te drum spre sticle. Drago� St�nescu ne spune cu m�ndrie c� este din comuna Grajduri, jude�ul Ia�i, acolo unde majoritatea �iganilor s�nt buni me�te�ugari. „Plec�m �n fiecare an cu c�teva corturi �i c�ut�m locuri unde gospodarii fac �uic� mai mult�. Chiar dac� satele s�nt s�race, rom�nii fac rachiu la greu. S�ntem aici �n Iuc�a de la Pa�te �i mai st�m c�... mai avem comenzi. Pre�ul unui cazan este dup� cum ne �n�elegem cu gospodarul. Poate ajunge �i 15 sau 20 milioane de lei. Mai repar�m, pe la oameni, tig�i, ceaune, g�le�i, cazane, pentru care primim de m�ncare. Mai cump�r�m c�te o g�in� sau ou� de la gospodari. Baza este �ns� fasolea �i cartoful. Astea le ob�inem mai u�or“, a povestit Drago� St�nescu, �nceputul „odiseii“. Acesta se m�ndre�te de faptul c� este rud� cu buliba�a St�nescu, de la Grajduri, iar cei veni�i cu el la Iuc�a s�nt tot din clanul St�nescu. „Am venit cu soacra, so�ia, copiii �i trei nurori de-ale soacrei mele. �ncerc�m s� adun�m �i noi c��iva lei, ca s� putem tr�i �i noi la iarn�. Dac� vara �i toamna e�ti harnic �i munce�ti, ai ce m�nca la casa ta. Avem gospod�rii frumoase �n Grajduri. Am muncit pentru ele de diminea�� p�n� seara. Ne-am obi�nuit aici la Iuc�a, rom�nii s�nt primitori, nu le este team� �i s-au �nv��at �i ei cu noi. Noi nu fur�m, dac� vrem ceva, cump�r�m cu bani sau cerem. Aia b�tr�n� (soacra - n.r.) mai ghice�te pe ici pe colo �i are grij� de puradei“, a mai spus Drago� St�nescu. „Aia b�tr�n�“ ne z�mbea �tirb, a�ezat� turce�te cu fusta larg� de c�ld�r�ri��, rev�rsat� direct pe p�m�nt. Din corturile ridicate din folie �i c�ptu�ite �n interior cu �oale din l�n� sau „cordele“ se i�eau capetele c�torva purade. L�ng� cazanul pe care-l tot cioc�nea de zor Drago� St�nescu piranda lui se odihnea, pe un �ol. La sosirea noastr�, �ns�, s-a ridicat iute, c�ut�ndu-�i apoi de treab� �ntr-un cort, l�s�ndu-�i b�rbatul s� discute cu rom�nii. �n corturi, haine aruncate de-a valma, pre�uri de l�n� �i a�ternuturi �ncropite din fel de fel de „foan�e“ murdare. Pe ni�te pirostrii, un ceaun de tuci, �nnegrit de funingine, mai purta ni�te urme vechi de m�m�lig�. Surprinz�ndu-ne privirile, �iganul, parc� scuz�ndu-se, a precizat c� aceasta este via�a pe care o duc c�ld�rarii. „Am crezut c� dac� muncim cinstit s� c�tig�m un ban, vom fi l�sa�i �n pace de unii rom�ni r�i. M-am dus acum c�teva zile la centrul al mare de colectare a fierului vechi cu o basculant� plin�, de vreo 14 tone. C�nd am ajuns acolo, n-a mai avut cine s� o c�nt�reasc� �i s� o descarce. Un om de acolo a zis s� l�s�m ma�ina acolo �nc�rcat�, c� este paz� �i nu fur� nimeni nimic. A doua zi, c�nd ne-am dus, am g�sit basculanta desc�rcat� �i mi-au spus c� �n loc de 14 tone a� fi avut numai 9,2 tone. M� crede cineva sau �i crede pe rom�ni“, a mai spus, obidit, Drago� St�nescu, �ndes�nd loviturile �n cazan. Am p�r�sit �atra de la marginea drumului, cu g�ndul c� ace�ti �igani au �n s�nge acel microb al nomazilor din vechime �i �i urmeaz� ca �i str�mo�ii lor destinul care le-a fost h�r�zit. Europa nu va avea ce face dec�t s� ne accepte cu tot cu ei, deoarece fac �i ei s�nt o parte din istoria noastr�. (FOTO Diviziunea muncii la �atr�)
|