 �n Vietnam, pe urmele lui Mircea Eliade
• interviu cu Valeriu Arteni, ambasador al Rom�niei �n Coreea de Sud, unul dintre cei mai ilu�tri absolven�i ai Universit��ii Na�ionale din Vietnam Pietreanul Valeriu Arteni a fost desemnat de un juriu s� fac� parte dintre cei o sut� de absolven�i ilu�tri ai Universit��i Na�ionale Vietnameze din Hanoi, de pe �ntreaga durat� a existen�ei centenare a institu�iei. La 16 mai, la �mplinirea a o sut� de ani de la �nfiin�are, a fost publicat� monografia „Centenarul Universit��ii Na�ionale.100 de portrete“, care �i aloc� lui Valeriu Arteni mai multe pagini, incluz�nd text biografic �i fotografii, cele mai multe din timpul studen�iei. Afl�ndu-se acum �n Seul, ca ambasador al Rom�niei �n Coreea de Sud, Valeriu Arteni a avut amabilitatea s� ne acorde un interviu.
Reporter: Domnule ambasador, a�i fost inclus �ntr-o selec�ie foarte restrictiv� de absolven�i ai Universit��ii Na�ionale Vietnam din Hanoi, care a deta�at, din miile sau chiar sutele de mii de absolven�i de pe durata a o sut� de ani, doar o sut� de nume ilustre.
Valeriu Arteni: Am r�spuns solicit�rii onorante a Universit��ii din Hanoi, a c�rei propunere m-a surprins. Cu ocazia anivers�rii �mplinirii a 100 de ani de la �nfiin�area, la 16 mai 1906, a Universit��ii Indochineze, s-a decis publicarea unei monografii originale, intitulat� «Centenarul Universit��ii Na�ionale.100 de portrete», a celor mai ilu�tri absolven�i din cei o sut� de ani de existen��. A fost stabilit� o list�, iar «juriul» a hot�r�t �i includerea mea. Ministerul Educa�iei din Vietnam a notificat Ambasada Rom�niei la Hanoi, �n leg�tur� cu aceasta, solicit�nd sprijinul pentru materializarea proiectului. Chiar �n ziua anivers�rii, pe 16 mai anul acesta, volumul a ap�rut.
Rep.: Experien�a pe care a�i tr�it-o �n Vietnam cuprinde, probabil, mult exotism, dar �i asumarea tuturor pericolelor presupuse de unul dintre cele mai s�ngeroase r�zboaie ale istoriei recente.
V.A.: E greu de descris �n c�teva cuvinte experien�a mea vietnamez� f�r� egal. Am ajuns la Hanoi ca student, �n cadrul schimburilor culturale rom�no-vietnameze. Mi-am �nceput c�l�toria pe 24 martie 1971 �i m-am re�ntors pe 17 februarie 1976 (petrec�ndu-mi fiecare vacan�� de var� �n Rom�nia �i China). A�adar, mi-am petrecut acolo cinci ani.
Am plecat cu inima �ndoit� pentru familia r�mas� acas�, mai ales tat�l meu, veteran al frontului de Est �n timpul Celui de-al Doilea R�zboi Mondial, era anxios �n privin�a deciziei mele de a merge �ntr-o �ar� sf�iat� de r�zboi, dar nu m-a oprit.
O �ntrebare legitim� ar fi de ce tocmai �n Vietnam �i cum de m-am decis s� urmez tocmai Facultatea de litere a Universit��ii din Hanoi. Cauzele majore s�nt dou�. Fac parte dintr-o genera�ie puternic implicat� �n militan�a transna�ional�, care a crezut �n idealurile nobile ale lui Ho �i Min, Che Guevara, Martin Luther King, Nelson Mandela �i ale altora care au luptat pentru libertate �i dreptate social� �i pentru a f�uri o lume mai dreapt� �i mai bun� (Am fost �i r�m�n un optimist incorigibil). De aceea am dorit s� fiu un martor impar�ial al f�uririi istoriei �i nu un simplu spectator, manipulat nu rareori de distorsiunile media �ntr-o lume divizat� ideologic. Al doilea motiv, cel pu�in la fel de puternic ca primul, este o atrac�ie special� pentru limba �i cultura vietnamez�. S�nt un cititor pasionat �i un mare amator al marelui orientalist �i scriitor Mircea Eliade. El a fost primul rom�n care a studiat gramatica vietnamez�, atras de frumuse�ea sa f�r� egal a acestei limbi. Citind al s�u Jurnal m-am �ndr�gostit de ideea de a continua acest periplu prin limba �i literatura vietnamez�. Eram la Institutul de Studii Orientale c�nd am aflat despre �ansa de a mai alege o „limb� rar�“ (dintre cele necunoscute �n Rom�nia, �n privin�a c�reia �ara noastr� suferea de lips� de exper�i) �i s� studiez �n str�in�tate cu o burs� guvernamental�. Date fiind dificult��ile economice prin care trecea familia mea, am decis, nu f�r� regret, s� renun� la studiile de limba arab� �i s� merg �n Vietnam, �ndeplinindu-mi astfel visul secret de a urma exemplul ilustrului savant rom�n pe care mi-l alesesem de model.
O alt� dorin��, izvor�t� din prima, a fost s� devin regizor de film �i s�-mi folosesc �n acest sens experien�a acumulat� �n Vietnam, �mbin�nd astfel cele dou� motive ale perioadei mele vietnameze. Din nefericire, acest proiect nu s-a materializat niciodat�, singura m�rturie notabil� a experien�ei mele vietnameze fiind un volum de poezii, Insomnie tropical�.
Am hot�r�t, �n schimb, s� �mbr��i�ez cariera diplomatic�, lucru care mi-a adus alte notabile satisfac�ii.
De�i aceste nota�ii par oarecum lungi, pentru mine au o puternic� relevan��, preciz�nd cu exactitate ceea ce am tr�it.
Frumuse�e magic�
Rep.: Cum a fost prima �nt�lnire cu Vietnamul?
V.A.: Prima �nt�lnire cu Vietnamul a dezmin�it, �n multe privin�e, cli�eele legate integral de artocit��ile r�zboiului. Ceea ce m-a izbit a fost frumuse�ea magic� a Hanoiului, normalitatea vie�ii oamenilor, filosofia lor �n privin�a vie�ii �i a mor�ii, care �mi aminteau de celebrul roman al alui Malraux, Calea regal�. Am descoperit frumuse�ea extraordinar� a unui t�r�m �nc� virgin, neexplorat, calda ospitalitate, prietenia sincer� �i temperamentul optimist al poporului vietnamez. R�zboiul f�cea parte din via�a lor de zi cu zi. A devenit �i parte din via�a mea.
Exista o nezdruncinat� convingere �n victoria final�, cu orice pre� �i o respingere total� a ideii de compromis sau de capitulare.
Rep.: Cum s-a putut �nv��a �n acel Vietnam aflat �n plin r�zboi?
V.A.: La Khoa Tieng Viet am g�sit �nv���m�nt de �nalt� clas�, profesori excelen�i �i un grup larg de prieteni din Europa, America Latin� �i Asia. Experien�a mea aici a durat un an; un an de studiu intensiv al limbajului, �ntr-o clas� cu doi studen�i rom�ni.
Am venit la Facultatea de litere mai t�rziu, �n toamna lui 1972, �n districtul Hiep Hoa din provincia Ha Bac, unde Universitatea din Hanoi a fost evacuat� �n urma bombardamentului masiv care a durat din aprilie p�n� �n decembrie 1972. Locuiam �ntr-un templu vechi, �mpreun� cu c��iva studen�i str�ini care nu au p�r�sit Vietnamul la repatrierea majorit��ii colegilor lor europeni. Dup� nop�i lungi, petrecute �n ad�postul antiaerian, obi�nuiam s� merg cu bicicleta �n satul �n care fuseser� evacua�i colegii mei �i unde Facultatea de litere �i continua func�ionarea, �n condi�ii eroice. �n ciuda s�lb�ticiei r�zboiului, via�a mergea �nainte �i studiile noastre la fel. Curajul �i eroismul colegilor �i profesorilor mei din acele zile a l�sat imagini ne�terse �n mintea mea, care �mi dau totdeauna curaj �i putere.
�n prim�vara lui 1973, �n urma semn�rii Tratatului de Pace de la Paris, m-am �ntors la Hanoi �mpreun� cu universitatea �i am �nceput o via�� ceva mai „normal�“ f�r� r�zboi. Facultatea de litere era la Thanh Xuan, l�ng� Ha Dong, iar eu locuiam �n campusul pentru studen�i str�ini, la Khoa Tieng Viet, l�ng� Institutul Politehnic. �mi amintesc entuziasmul �i pasiunea profesorilor mei, caldul lor suport �i prietenia. �mi amintesc, deasemenea, �nc�nt�toarele excursii care mi-au permis s� aflu �i mai mult despre cultura, istoria �i tradi�iile vietnameze.
Mul�i vietnamezi cu studii �n Rom�nia au ajuns oameni de seam�
Rep.: S�nt mul�i rom�ni care au studiat �n Vietnam?
V.A.: Rela�iile de cooperare dintre Rom�nia �i Vietnam �n domeniul educa�iei au fost excelente, Rom�nia fiind una dintre destina�iile preferate ale studen�ilor vietnamezi propu�i pentrustudii �n str�in�tate. Peste 3.500 tineri vietnamezi au studiat �n universit��ile rom�ne�ti, �n toate domeniile. Mul�umit� �naltelor standarde ale educa�iei din Rom�nia �i �nzestr�rii lor naturale, absolven�ii vietnamezi au devenit cu timpul oameni de stat, mini�tri, generali, ambasadori �i diploma�i, conduc�tori ai unor institu�ii centrale, rectori ai universit��ilor, profesori, renumi�i oameni de �tiin��, arti�ti, jurnali�ti... Guvernul rom�n a acordat burse preferen�iale studen�ilor vietnamezi, finan�ate integral, incluz�nd transportul interna�ional, cazare, hran�, �mbr�c�minte, studii, bani de buzunar, petrecerea timpului liber, asigur�ri de s�n�tate, alte cheltuieli legate de nevoile lor zilnice. Num�rul studen�ilor rom�ni la Hanoi a fost relativ mic, dat� fiind situa�ia din Vietnam, domeniul lor principal de studiu fiind limba �i civiliza�ia vietnamez�.
Rep.: Cum arat� ast�zi Universitatea Na�ional� Vietnamez�?
V.A.: Schimb�rile din structura organiza�ional� a universit��ii s�nt normale �i reflect� necesit��ile unei societ��i foarte dinamice �i ale unei ��ri care reprezint� un important factor de progres �n regiune, un nou „tigru“ cu o economie �nfloritoare. Calitatea educa�iei a crescut continuu, mul�umit� �naltelor standarde ale curriculum-urilor universit��ii �i a recunoscutei valori a corpului academic, care include profesori faimo�i �i, nu �n ultimul r�nd, fructuoasei colabor�ri cu alte prestigioase universit��i, �ntre care s�nt fericit s� num�r �i pe cele din Bucure�ti, Ia�i, Cluj Napoca �i alte universit��i rom�ne�ti.
|
Autentificare
