 „Se recunoa�te sau nu, sistemul sanitar se afl� �n impas din cauza crizei financiare“
• interviu cu doctorul Constantin Nanu, director general al Direc�iei de S�n�tate Public� Neam� Reporter: Crede�i c� este justificat� temerea unora c�, dup� aceste reduceri de paturi din spitalele nem�ene, vor urma, mai devreme sau mai t�rziu, disponibiliz�ri de personal ?
Constantin Nanu: Din c�te �tiu, deocamdat�, nu se inten�ioneaz� restructur�ri de personal. Dup� cum �ti�i, contractele spitalelor cu Casa de Asigur�ri de S�n�tate Neam� s-au �ncheiat pe num�rul de paturi care existau �nainte, nu acum, dup� reducere. �ntruc�t schema de personal era, practic, deficitar�, cred c� finan�atorul sistemului sanitar, respectiv Casa de Asigur�ri de S�n�tate va putea asigura salarizarea �ntregului personal. Nu �tiu exact cum stau lucrurile la Casa Neam�, dar, de exemplu, la CAS Ia�i exist�, la ora actual�, o subfinan�are. Se acoper� doar 76% din necesar, se mizeaz� pe deblocarea unui fond de rezerv� de la Casa Na�ional�, care este de 12%, dar chiar �i a�a se acoper� doar 88% din necesar. �n consecin��, dac� nu se are �n vedere o reg�ndire a finan��rii, spre sf�r�itul acestui an exist� riscul ca personalul sanitar s� nu �i mai poat� primi salariile.
Rep: Se vorbe�te despre reduceri de paturi, �n sensul eficientiz�rii �i rentabiliz�rii activit��ii sec�iilor. �n cele din urm�, pacientul va avea de c�tigat, va fi tratat mai bine, va avea condi�ii de spitalizare mai bune?
C.N.: Nu cred c� exist� vreo interdependen�� �ntre aceste aspecte. Pacientul va avea cu adev�rat de c�tigat atunci c�nd sec�iile vor fi dotate corespunz�tor, adic� vor fi retehnologizate, atunci c�nd se va crea un ghid de practic� medical�, �n care s� se specifice etapele care trebuie urmate �n tratarea fiec�rei afec�iuni �i atunci c�nd va intra �n vigoare pachetul minim de servicii medicale pentru fiecare asigurat. Numai c� acestea s�nt chestiuni de viitor �i, la ora actual�, nu se poate spune c� s-a rezolvat ceva �n sistemul sanitar.
Rep.: Calitatea actului medical va cunoa�te, cumva, o �mbun�t��ire �n urma diminu�rii spa�iului de cazare ?
C.N.: Sc�derea num�rului de paturi dintr-o sec�ie nu influen�eaz� calitatea actului medical. Asta este cert. Calitatea actului medical se �mbun�t��e�te doar prin utilizarea tehnologiei avansate, a aparaturii de ultim� genera�ie, foarte performante. Afirma�ia c� medicii s�nt foarte buni profesioni�ti mai trebuie �i demonstrat� din c�nd �n c�nd. At�t timp c�t nu ai aparatur� de �nalt� performan��, nu ai de unde s� �tii cum se utilizeaz� aceasta. Av�nd asemenea aparatur�, e�ti obligat s� te instruie�ti, s� faci cursuri, s� te specialilizezi. �n acest fel, �mbun�t��e�ti calitatea actului medical, prin diminuarea riscului interven�iei respective, prin reducerea num�rului de zile de spitalizare �i prin refacerea mai rapid� a pacientului care se �ntoarce, �ntr-un timp mai scurt, �n procesul muncii �i �n societate.
Rep.: Cum crede�i c� percep bolnavii care pl�tesc asigur�ri pentru s�n�tate aceast� politic� sanitar� pe care o aplic� actualul Guvern ?
C.N.: M�sura reducerii paturilor este nepopular�, mai ales �n Neam�, un jude� s�rac. Dar, prin diminuarea num�rului de paturi, va cre�te indicele de utilizare a patului, unii pacien�i nu vor mai sta interna�i cu zecile de zile pentru unele boli care se pot trata, eficient, acas�.
Vorbe pe la col�uri
Rep.: �n lumea medical� se vorbe�te, pe la col�uri, despre faptul reducerile de paturi ar avea �i alt scop dec�t acela al eficientiz�rii activit��ii. Se spune c� spa�iile devenite, astfel, disponibile ar putea fi �nchiriate de persoane particulare. Ce p�rere ave�i?
C.N.: Consider c� aceasta este doar o specula�ie. Restructurarea spitalelor reprezint� cu adev�rat o cale de a reduce cheltuielile inutile din sistem, care, la ora actual�, nu dispune de fonduri suficiente. Se recunoa�te sau nu, aceasta poate fi o solu�ie a cheltuirii mai judicioase a fondurilor. Se recunoa�te sau nu, sistemul sanitar din Rom�nia se afl� �n impas din cauza crizei financiare. C�t despre cel�lalt aspect, legea reformei sanitare ia �n calcul posibilitatea ca un investitor particular s� �nchirieze o anumit� suprafa��, unde este obligatoriu s� se desf�oare tot activitate medical�.
Rep.: Reforma sistemului sanitar presupune noi responsabilit��i pentru medicii �efi de sec�ie?
C.N.: �n mod cert, �i asta se vede cu ochiul liber din faptul c� medicii �efi de sec�ie vor �ncheia contracte cu directorii de spital, deci, automat, responsabilitatea cheltuielilor le va reveni lor. �ncheind acest contract vor trebui s� asigure indicatorii de performan��, s� se �ncadreze �n bugetul alocat sec�iei respective, pentru c�, altfel, la evaluarea activit��ii dup� un an, exist� riscul ca ei s� nu mai �ncheie contractul de �ef de sec�ie. Astfel, un medic �ef de sec�ie este manager de spital, la scar� mai mic�.
Rep.: Este posibil s� li se impute sumele cu care au dep�it bugetul alocat?
C.N.: Norme exacte �n acest sens nu au ap�rut. De altfel, nu au ap�rut nici normele dup� care se vor �ncheia aceste contracte cu managerul spitalului.
Rep.: A�i discutat cu medicii �efi de sec�ie, ce p�rere au despre acest contract ?
C.N.: Primii cu care am apucat s� discut au fost medicii �efi de sec�ie de la Spitalul Roman, care s-au declarat foarte nemul�umi�i de reducerea num�rului de paturi din unitatea dumnealor, aduc�nd ca argument suprem numeroasele cazuri sociale tratate acolo, cauzate de s�r�cia celor din zon�. C�nd au auzit despre acest contract, �i-au mai temperat atitudinea agresiv� cu care veniser� s� discute cu conducerea Direc�iei de S�n�tate Public� �i a Prefecturii Neam�. Cred c� au �n�eles c� doar diminu�nd spa�iul de cazare �i men�in�nd la un num�r c�t mai mic personalul, vor reu�i s� se �ncadreze �n bugetul alocat.
|
Autentificare
