Gripa aviarďż˝, pericol maxim

• orice cazuri de ďż˝mbolnďż˝vire trebuie raportate urgent medicilor veterinari • crescďż˝torii sďż˝nt sfďż˝tuiďż˝i sďż˝ ďż˝inďż˝ pďż˝sďż˝rile doar ďż˝n curďż˝i • directorii de ďż˝coli, mobilizaďż˝i ďż˝n campania de informare a comunit��ii •

Direc�ia Veterinar� �i pentru Siguran�a Alimentelor (DSVSA) Neam� a reactivat deja comandamentele antiepizootice locale �i jude�ean c�rora le-au fost comunicate primele m�suri de prevenire a r�sp�ndirii gripei aviare �n jude�. Cresc�torii trebuie s� �in� p�s�rile �n cur�i �i s� informeze medicii veterinari asupra apari�iei unor cazuri de �mboln�vire sau mortalitate la aceast� specie. �n plus, este recomandat consumul c�rnii de pas�re �i preparatelor numai din unit��i autorizate sanitar veterinar. Primele cazuri de grip� aviar� au ap�rut la sf�r�itul s�pt�m�nii trecute �n jude�ul Tulcea, motiv pentru care satul Ceamurlia de Jos a intrat �n carantin�, iar Ministerul Agriculturii a interzis v�n�toarea �n Delta Dun�rii �i jude�ele �nvecinate. �n cadrul unei videoconferin�e cu prefec�ii �i conducerea Autorit��ii Na�ionale Sanitar Veterinare pentru Siguran�a Alimentelor, reprezentan�ii DSVSA Neam� au fost informa�i, s�mb�t�, asupra m�surilor necesare pentru prevenirea �i combaterea gripei, �n cazul apari�iei unor cazuri de �mboln�vire.
Cele mai receptive pentru contactarea influen�ei aviare s�nt g�inile �i curcile, dar �i fazanii, p�unii �i bibilica. Boala evolueaz� rapid, cu febr� 44 grade, �nro�irea crestei �i b�rbi�elor, iar p�s�rile stau retrase �i refuz� hrana. Perioada de incuba�ie dureaz� �ntre 2 �i 4 zile, maxim p�n� la o s�pt�m�n�. Forma supraacut� a bolii atrage moartea fulger�toare a p�s�rilor �i se manifest� mai des la prima apari�ie a bolii �ntr-o regiune. Forma acut� a bolii se manifest� prin umflarea capului, a g�tului �i chiar a pieptului, respira�ie horc�itoare �i umplerea gu�ii cu scurgerea lichidelor filante din cavitatea bucal� �i n�ri.
Principalele surse de infec�ie s�nt p�s�rile bolnave sau �n perioada de incuba�ie a virusului, dar �i cadavrele p�s�rilor moarte, resturile de la prelucrarea carcaselor, apele de sp�lare a produselor avicole, precum �i ustensilele contaminate cu viru�i. Virusul se mai transmite pe cale respiratorie, dar r�sp�ndirea infec�iei este favorizat� de ape curg�toare �i b�l�i, precum �i de p�s�rile s�lbatice �i persoanele contaminate. Tratament pentru gripa aviar� nu exist�, iar boala poate fi comb�tut� doar prin lichidarea p�s�rilor bolnave, dezinfec�ia gospod�riilor afectate �i filtru sanitar-veterinar. M�surile extreme s�nt justificate datorit� faptului c� virusul rezist� p�n� la 2 sau 3 luni �n s�nge sau secre�ii uscate. �n carnea congelat�, virusul rezist� p�n� la 1 an, iar dezinfectantele uzuale, �n concentra�ii obi�nuite �l distrug rapid. �n cazul apari�iei unor focare, toate p�s�rile domestice din focarele respective vor fi ucise �i �ngropate, urm�nd ca statul s�-i desp�gubeasc� pe cresc�tori la pre�ul pie�ei, conform HG 1415/2004.
Conducerea Inspectoratului �colar Neam� a solicitat directorilor �colilor nem�ene, prezen�i la �edin�a de bilan� de ieri, s� ia leg�tura cu reprezentan�ii comandamentelor anitepizootice locale, or�ene�ti, municipale �i comunale, pentru a afla m�surile de prevenire �i combatere a gripei aviare. Directorii �colilor vor trebui s� informeze at�t cadrele didactice, dar �i elevii �i p�rin�ii asupra pericolului pe care �l reprezint� influenza aviar�. �n plus, �n cazul apari�iei unor focare, directorii vor raporta aceste cazuri reprezentan�ilor Inspectoratului �colar Neam�, informa�iile urm�nd s� fie transmise forurilor competente �n a lua m�suri.