 Partidul Na�ional Liberal, la 131 de ani de la constituire
Eficien��, identitate na�ional�, europenism
La 24 mai 1875, Ion C. Br�tianu, Mihail Kog�lniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gh. Chi�u, C.G. Pe�acov �i N.C. Furculescu, printr-un program �nt�rit de semn�turi puneau bazele Partidului Na�ional Liberal. Programul men�ionat, publicat la 4 iunie 1875 �n „Aleg�torul liber“, nu era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective concrete, din perspectiva unei succesiuni guvernamentale. Se accentua, astfel, dezvoltarea bunei st�ri a claselor muncitoare prin ocrotirea muncii �i avutului acestora, combaterea „legii tocmelilor agricole“ spoliatoare pentru ��r�nime, „�mpropriet�rirea �nsur��eilor“ de la sate �i a „mahalagiilor“ din ora�e, dezvoltarea �nv���m�ntului public, autonomie comunal�.
�n titulatura partidului se �ngem�nau dou� concepte, na�ional �i liberal, care expuneau �nsu�i sensul dezvolt�rii societ��ii �i statului rom�n. Termenul „na�ional“ semnifica continuarea procesului de recuperare identitar� nu numai sub raportul �ntregirii statului �n atributele suveranit��ii �i independen�ei depline, ci �i sub acela al dezvolt�rii economice, culturale, intelectuale �i educa�ionale. Cuv�ntul „liberal“ exprima natura regimului social - economic �i politic institu�ional bazat pe proprietate �i libertate, prin c�utarea permanent� a unui echilibru �ntre diferitele clase ale societ��ii. Denumirea partidului reprezint� o chintesen�� istoric� a dou� curente de g�ndire politic� rom�neasc� din care s-a �ntrupat statul rom�n modern, ele contopindu-se �i reg�sindu-se �n ideologia �i practica unui partid care, dup� 1866, a devenit vehiculul politic al procesului de modernizare a Rom�niei.
Liberalii au reprezentat �n practic� cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus ne�ntrerupt din 1914 �i p�n� �n 1919 c�nd, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. Dup� o scurt� perioad� de organizare �i de extindere �n teritoriile nou alipite, liberalii s-au re�ntors la putere, c�rmuind cu autoritate �ntre 1922-1928 (cu o �ntrerupere �ntre martie 1926 �i iunie 1927) �i 1933 - 1937. Perioada 1922-1926 a fost probabil epoca celor mai mari succese liberale, guvernul lui I.C. Br�tianu rezolv�nd cu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat �ntregit, ale unific�rii celor patru regiuni, at�t din punct de vedere administrativ, c�t �i legislativ; au fost de asemenea anii refacerii economice �i ai aplic�rii reformelor; s-a adoptat o nou� Constitu�ie. Se poate socoti c�, �n 1926, Partidul Liberal se afl� �n culmea puterii �i influen�ei sale, �ncheindu-�i o misiune istoric� �nceput� �n 1848.
PNL s-a implicat �n istoria sa �n mai multe evenimente ce aveau s� devin� semnificative pentru Rom�nia, �n special ob�inerea independen�ei �n 1877, construirea Regatului Rom�niei �n 1881, r�zboiul de re�ntregire na�ional� (crearea Rom�niei Mari) �n 1918, reforma agrar� �n 1921 �i relansarea economic� dup� criza mondial� din 1929-1933.
„Integrarea european� este, de altfel, efectul politicilor liberale adoptate �n Rom�nia“
Pentru jude�ul Neam�, pentru dezvoltarea urban� �i rural�, politicile liberale au fost determinante. Reprezentantul cel mai de seam� al liberalismului nem�ean r�m�ne Nicu Albu, fost prefect liberal al jude�ului �ntre 1885-1888, 1895-1899, deputat �i senator �n mai multe legislaturi, primar al municipiului Piatra Neam� �ntre 1901-1904. De evolu�ia sa politic� �i de spiritul s�u administrativ se leag� o mare parte din realiz�rile care au modernizat zona noastr�. Sub influen�a �i prin consecven�a cu care a urm�rit sincronizarea condi�iilor de via�� �i de civiliza�ie ale jude�ului Neam� la cele ale Rom�niei �i ale Europei, Nicu Albu este cel care a proiectat �i finalizat re�eaua de �osele care leag� �i azi Piatra Neam� de Bicaz, de Hangu, p�n� la Dorna, T�rgu Neam� de Poiana Largului, cu trecere prin Pipirig �i peste dealul Petru Vod�. De asemenea, a determinat realizarea liniilor ferate Bac�u-Piatra Neam�, Piatra Neam�-Tarc�u, a introdus telefonul �n toate comunele jude�ului, la 1906 toate „comunele rurale“ fiind legate de capitala ��rii. Nicu Albu a impus exploatarea �tiin�ific� a p�durilor, a realizat un program coerent de planta�ii, mare parte dintre p�durile jude�ului, de ast�zi, fiind realizarea acelei epoci.
Un alt reprezentant de seam� al liberalismului nem�ean a fost filosoful Vasile Conta, ministru al educa�iei �n Guvernul I.C. Br�tianu, postura din care a f�cut primul proiect de reformare a �nv���m�ntului rom�nesc, �n rela�ie cu sistemele educa�ionale europene.
Dup� invazia sovietic�, dup� anul 1947, Partidul Na�ional Liberal �i �nceteaz� practic activitatea. Reprezentan�ii s�i cei mai de seam� ajung �n �nchisorile comuniste, mare parte dispar �n �mprejur�ri tragice.
Dup� 1989, Partidul Na�ional Liberal revine �n via�a politic� din Rom�nia. Chiar dac� revenirea a fost supus� ini�ial presiunilor structurilor comuniste �nc� active, unei mentalit��i �i unor iner�ii ale popula�iei greu de schimbat, PNL-ul a reu�it s� ajung� o for�� politic� credibil� �n Rom�nia. Mai mult, �n campania pentru alegerile din 2004, PNL-ul a reu�it s� fie for�a politic� num�rul unu �n Rom�nia, s� r�m�n� �n prim planul vie�ii noastre publice prin personalit��i credibile, dinamice, puternice. Integrarea european� este, de altfel, efectul politicilor liberale adoptate �n Rom�nia.
�n plan local, nem�ean, liberalismul a �nsemnat refacerea unor leg�turi de competen�� �i eficien�� cu epocile str�lucite care ne-au premers �n planul politicilor �i programelor de sorginte liberal�.
La 131 de ani de la fondarea PNL-ului, liberalismul este confirmat, �n Europa �i �n Rom�nia, ca o politic� a prezentului �i a viitorului. Deviza „prin noi �n�ine“, care a marcat evolu�ia PNL-ului �n �ntreaga sa istorie se traduce acum prin eficien��, identitate na�ional�, europenism. La 131 de ani de la fondarea Partidului Na�ional Liberal miz�m pe maturitatea unui partid „istoric“, dar �i pe puterea de �nnoire a unui „concept“, liberalismul, care polarizeaz� for�a, idei, curaj, adaptare la evolu�ia societ��ii.
Membrilor Partidului Na�ional Liberal, simpatizan�ilor, cet��enilor din jude�ul Neam� le dorim s� aib� parte de satisfac�ii �n redefinirea Rom�niei ca �ar� european�, s� aib� parte de satisfac�ii materiale �i spirituale, s� se reg�seasc� mereu al�turi de „for�a liberal�“.
FOTO: Gheorghe �tefan, pre�edintele PNL Neam�
|
Autentificare
