Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Social 20 Mai 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Cei întocmai cu Apostolii: Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena

Cei �ntocmai cu Apostolii: Sfin�ii �mp�ra�i Constantin �i Elena

Dac� ar fi s� sintetiz�m �ntr-o expresie simpl� via�a �i activitatea lui Constantin cel Mare, cel mai potrivit� ar fi aceea de geniu al cre�tinismului. Via�a sa, deloc lini�tit�, a fost descris� magistral de Eusebiu de Cezareea �n lucrarea De vita Constantini.
Fiind fiu al �mp�ratului de Apus, Constan�ius Chlorus, a deprins din fraged� pruncie �ndeletnicirea armelor �i lungile campanii de cucerire �i de p�strare a teritoriului Imperiului Roman. �n anul 305, �l afl�m pe Constantin �n Brittania, pe teritoriul Spaniei de azi. Dup� o s�ngeroas� lupt� cu tribul pic�ilor, Constan�ius Chlorus este ucis. La pu�in� vreme, g�rzile imperiale, admir�nd foarte mult pe Constantin, l-au ales Imperator. �n 306, Constantin devine �mp�rat al Imperiului Roman de Apus. Imperiul, pentru a fi mai u�or de condus, fusese divizat sub conducerea a doi �mp�ra�i �i doi viceregi, respectiv Imperiul Roman de R�s�rit �i de Apus, ceea ce a condus la apari�ia de tensiuni �ntre �mp�ra�i.
Contactul indirect al lui Constantin cu cre�tinismul este realizat destul de timpuriu, deoarece fiind fiu de �mp�rat auzise despre aceast� religie, persecutat� de aproape to�i �mp�ra�ii romani. De altfel, �n 311 Constantin semneaz� �mpreun� cu �mp�ratul Galeriu un decret prin care cre�tinismul s� nu mai persecutat. Constantin era adorator al cultului Sol invictus, religia Soarelui, pe care o primise de la tat�l s�u.
�n prim�vara anului 313, l�ng� Roma, la Pons Milvius, Constantin se preg�tea de b�t�lia decisiv� cu �mp�ratul Maxen�ius. �n ajunul b�t�liei, Constantin are o viziune deosebit� �n care i se arat� M�ntuitorul Iisus Hristos, Care �i spune c� va c�tiga lupta doar dac� va crede �n semnul de biruin�� al Crucii. Totodat�, Constantin vede pe cer semnul Sfintei Cruci, �nconjurat de stele �i de inscrip�ia: „�ntru acest semn vei �nvinge!“. Constantin porunce�te ca s� se �nsemneze cu semnul Crucii armele, ve�mintele �i steagurile de lupt�. Apoi, chem� la sine pe preo�ii cre�tini pentru a-i explica minunata apari�ie. Trebuie men�ionat c� Maxen�ius avea o oaste de 150.000 de osta�i, iar Constantin numai 20.000, cu toate acestea el reu�e�te s� biruiasc� cu ajutorul Crucii numeroasele o�ti.
�n acela�i an, Constantin, dup� ce s-a edificat asupra cre�tinismului, a elaborat un Edict, la Milano, prin care cre�tinismul era scos definitiv de sub persecu�ii, fiind declarat religio licita, religie legal�. �mpreun� cu mama sa, �mp�r�teasa Elena, el va trece la ampl� construire a Bisericii cre�tine �n �ntreg Imperiul, d�ruind o seam� de facilit��i religiei cre�tine. Preo�ii erau scuti�i de impozite �i de armat�, instituie ca zi de odihn� general� Duminica, bate monede cu �nsemnul Sfintei Cruci, interzice oficierea de jertfe, distruge o seam� de temple idolatre etc. Cu toate acestea, dovedindu-se un abil diplomat �i politician, Constantin nu se converte�te prin botez la cre�tinism pentru a putea p�stra titlul de Pontifex Maximus �i de a men�ine unitatea politic� a Imperiului care era str�ns legat� de cea religioas�.
�n 321, �l biruie�te �i pe Licinius, la gurile Dun�rii, devenind unic Imperator. Licinius continuase prigonirea cre�inismului p�n� �n 321.
Anul 324, prin os�rda �i dragostea Sfintei Elena, aduce descoperirea Crucii pe care Domnul Hristos fusese r�stignit, dup� ce prin Sf�nta �i de via�� f�c�toarea Cruce se s�v�r�e�te o minune. �mp�r�teasa Elena devine mare ctitor de biserici, �nzestr�ndu-le cu nepre�uite ve�minte �i odoare. Ea zide�te la Ierusalim mai multe biserici printre care �i Biserica �nvierii.

Victorie �n Sinod
�n anul 325, datorit� certurilor religioase cauzate de erezia arian�, conform c�reia Iisus Hristos era considerat prima creatur� a Tat�lui, ceea ce demonta dumnezeirea Sa, deci neconsubstan�ialitatea cu Acesta, prezideaz� primul Sinod Ecumenic, de la Niceea, la care particip� 318 episcopi din �ntreaga lume. La sinod, Constantin dovede�te c�t de bun cunosc�tor al teologiei cre�tine era, mediind cu �n�elepciune lucr�rile sinodului. Arie, p�rintele arianismului, a fost anatematizat ca �i �ntreaga sa �nv���tur� eretic�. Acela�i Sinod, elaboreaz� primele �apte articole al Simbolului de credin��, subliniind �i restaur�nd dumnezeirea Fiului, fiind declarat „deofiin�� cu Tat�l“.
�n aceea�i perioad�, Constantin purcede la construirea unei cet��i impresionante, pe malul st�ng al Bosforului, fa�� �n fa�� cu cetatea Niceea, pe urmele cet��ii Bizantion. Cetatea �i va purta numele: Constantinopolis. Aici, a zidit m�rea�a sa catedral� �nchinat� Sfin�ilor Apostoli: Anastasia, care avea p�n� �i dalele din cel mai curat aur.
�n anul 336-337, Constantin cel Mare este botezat pe patul de moarte de c�tre episcopul Eusebiu de Nicomidia, la pu�ine zile trec�nd la Domnul. �ntreaga cetate Constantinopole �i �ntreg Imperiul au suferit la moartea �mp�ratului preaiubit. O s�pt�m�n� s-a perindat mul�imea credincio�ilor �i supu�ilor s�i la catafalcul �mp�ratului adormit.
Din nefericire, fiii s�i nu au reu�it s� p�streze lini�tea �i stabilitatea ob�inute cu mari eforturi de c�tre Constantin, ei diviz�nd �i f�r�mi��nd Imperiul, teritorial, politic �i religios.
Icoana marilor �mp�ra�i Constantin �i Elena, care au conferit cre�tinismului noi perspective �i poate salvarea istoric�, face ca ei s� fie mult cinsti�i �n poporul cre�tinilor. Numele de Constantin �nseamn� cel ferm sau cel drept, iar Elena se t�lcuie�te prin f�clie. Sfin�ii Constantin �i Elena lumineaz� peste veacuri p�n� la sf�r�itul istoriei, �n ve�nicie, ca tor�e ale credin�ei adev�rate.

Articol afisat de 3442 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Pr. drd. Ciprian CLO�C�, consilier cultural al Epi)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective