Cei �ntocmai cu Apostolii: Sfin�ii �mp�ra�i Constantin �i Elena
Dac� ar fi s� sintetiz�m �ntr-o expresie simpl� via�a �i activitatea lui Constantin cel Mare, cel mai potrivit� ar fi aceea de geniu al cre�tinismului. Via�a sa, deloc lini�tit�, a fost descris� magistral de Eusebiu de Cezareea �n lucrarea De vita Constantini.
Fiind fiu al �mp�ratului de Apus, Constan�ius Chlorus, a deprins din fraged� pruncie �ndeletnicirea armelor �i lungile campanii de cucerire �i de p�strare a teritoriului Imperiului Roman. �n anul 305, �l afl�m pe Constantin �n Brittania, pe teritoriul Spaniei de azi. Dup� o s�ngeroas� lupt� cu tribul pic�ilor, Constan�ius Chlorus este ucis. La pu�in� vreme, g�rzile imperiale, admir�nd foarte mult pe Constantin, l-au ales Imperator. �n 306, Constantin devine �mp�rat al Imperiului Roman de Apus. Imperiul, pentru a fi mai u�or de condus, fusese divizat sub conducerea a doi �mp�ra�i �i doi viceregi, respectiv Imperiul Roman de R�s�rit �i de Apus, ceea ce a condus la apari�ia de tensiuni �ntre �mp�ra�i.
Contactul indirect al lui Constantin cu cre�tinismul este realizat destul de timpuriu, deoarece fiind fiu de �mp�rat auzise despre aceast� religie, persecutat� de aproape to�i �mp�ra�ii romani. De altfel, �n 311 Constantin semneaz� �mpreun� cu �mp�ratul Galeriu un decret prin care cre�tinismul s� nu mai persecutat. Constantin era adorator al cultului Sol invictus, religia Soarelui, pe care o primise de la tat�l s�u.
�n prim�vara anului 313, l�ng� Roma, la Pons Milvius, Constantin se preg�tea de b�t�lia decisiv� cu �mp�ratul Maxen�ius. �n ajunul b�t�liei, Constantin are o viziune deosebit� �n care i se arat� M�ntuitorul Iisus Hristos, Care �i spune c� va c�tiga lupta doar dac� va crede �n semnul de biruin�� al Crucii. Totodat�, Constantin vede pe cer semnul Sfintei Cruci, �nconjurat de stele �i de inscrip�ia: „�ntru acest semn vei �nvinge!“. Constantin porunce�te ca s� se �nsemneze cu semnul Crucii armele, ve�mintele �i steagurile de lupt�. Apoi, chem� la sine pe preo�ii cre�tini pentru a-i explica minunata apari�ie. Trebuie men�ionat c� Maxen�ius avea o oaste de 150.000 de osta�i, iar Constantin numai 20.000, cu toate acestea el reu�e�te s� biruiasc� cu ajutorul Crucii numeroasele o�ti.
�n acela�i an, Constantin, dup� ce s-a edificat asupra cre�tinismului, a elaborat un Edict, la Milano, prin care cre�tinismul era scos definitiv de sub persecu�ii, fiind declarat religio licita, religie legal�. �mpreun� cu mama sa, �mp�r�teasa Elena, el va trece la ampl� construire a Bisericii cre�tine �n �ntreg Imperiul, d�ruind o seam� de facilit��i religiei cre�tine. Preo�ii erau scuti�i de impozite �i de armat�, instituie ca zi de odihn� general� Duminica, bate monede cu �nsemnul Sfintei Cruci, interzice oficierea de jertfe, distruge o seam� de temple idolatre etc. Cu toate acestea, dovedindu-se un abil diplomat �i politician, Constantin nu se converte�te prin botez la cre�tinism pentru a putea p�stra titlul de Pontifex Maximus �i de a men�ine unitatea politic� a Imperiului care era str�ns legat� de cea religioas�.
�n 321, �l biruie�te �i pe Licinius, la gurile Dun�rii, devenind unic Imperator. Licinius continuase prigonirea cre�inismului p�n� �n 321.
Anul 324, prin os�rda �i dragostea Sfintei Elena, aduce descoperirea Crucii pe care Domnul Hristos fusese r�stignit, dup� ce prin Sf�nta �i de via�� f�c�toarea Cruce se s�v�r�e�te o minune. �mp�r�teasa Elena devine mare ctitor de biserici, �nzestr�ndu-le cu nepre�uite ve�minte �i odoare. Ea zide�te la Ierusalim mai multe biserici printre care �i Biserica �nvierii.
Victorie �n Sinod
�n anul 325, datorit� certurilor religioase cauzate de erezia arian�, conform c�reia Iisus Hristos era considerat prima creatur� a Tat�lui, ceea ce demonta dumnezeirea Sa, deci neconsubstan�ialitatea cu Acesta, prezideaz� primul Sinod Ecumenic, de la Niceea, la care particip� 318 episcopi din �ntreaga lume. La sinod, Constantin dovede�te c�t de bun cunosc�tor al teologiei cre�tine era, mediind cu �n�elepciune lucr�rile sinodului. Arie, p�rintele arianismului, a fost anatematizat ca �i �ntreaga sa �nv���tur� eretic�. Acela�i Sinod, elaboreaz� primele �apte articole al Simbolului de credin��, subliniind �i restaur�nd dumnezeirea Fiului, fiind declarat „deofiin�� cu Tat�l“.
�n aceea�i perioad�, Constantin purcede la construirea unei cet��i impresionante, pe malul st�ng al Bosforului, fa�� �n fa�� cu cetatea Niceea, pe urmele cet��ii Bizantion. Cetatea �i va purta numele: Constantinopolis. Aici, a zidit m�rea�a sa catedral� �nchinat� Sfin�ilor Apostoli: Anastasia, care avea p�n� �i dalele din cel mai curat aur.
�n anul 336-337, Constantin cel Mare este botezat pe patul de moarte de c�tre episcopul Eusebiu de Nicomidia, la pu�ine zile trec�nd la Domnul. �ntreaga cetate Constantinopole �i �ntreg Imperiul au suferit la moartea �mp�ratului preaiubit. O s�pt�m�n� s-a perindat mul�imea credincio�ilor �i supu�ilor s�i la catafalcul �mp�ratului adormit.
Din nefericire, fiii s�i nu au reu�it s� p�streze lini�tea �i stabilitatea ob�inute cu mari eforturi de c�tre Constantin, ei diviz�nd �i f�r�mi��nd Imperiul, teritorial, politic �i religios.
Icoana marilor �mp�ra�i Constantin �i Elena, care au conferit cre�tinismului noi perspective �i poate salvarea istoric�, face ca ei s� fie mult cinsti�i �n poporul cre�tinilor. Numele de Constantin �nseamn� cel ferm sau cel drept, iar Elena se t�lcuie�te prin f�clie. Sfin�ii Constantin �i Elena lumineaz� peste veacuri p�n� la sf�r�itul istoriei, �n ve�nicie, ca tor�e ale credin�ei adev�rate.
|