La taifas, Cu familia �tefan
• anul viitor, Elena �i Gheorghe �tefan �mplinesc 30 de ani de c�snicie • de voie, de nevoie, Elena �tefan a devenit microbist� • de c�nd a fost ales primar, petrec foarte pu�in timp �mpreun�, dar a �n�eles c� so�ia unui om cu multe responsabilit��i trebuie s� fie �n�eleg�toare �i r�bd�toare • „So�ia mea este un factor de echilibru pentru �ntreaga familie“, sus�ine Gheorghe �tefan • el vrea s� se lase de fumat, dar nu poate, �i �ncearc� s� sl�beasc�, dar nu prea reu�e�te • C�snicia nu-i lucru u�or. Asta ne spuneau bunicii �i p�rin�ii, iar cei care s-au �ncumetat s� spun� „Da“ �n fa�a Lui Dumnezeu s-au convins c� ace�tia aveau dreptate. La �nceput, dragostea este de ajuns. Pe parcurs, �ns�, apar responsabilit��ile. Tot mai mari �i mai multe, cu trecerea timpului. Odat� cu acestea, compromisurile. B�tr�nii spun c�, �ntr-o familie, b�rbatul este capul, iar femeia - g�tul. Potrivit vechilor �abloane, b�rbatul este cel care �i asum� responsabilitatea �ntre�inerii familiei, iar femeia - pe aceea de a fi „st�lpul“ casei. Ceea ce �nseamn� aproape totul.
Care este re�eta fericirii �ntr-un cuplu? R�spunsurile care ar putea fi date la aceast� �ntrebare s�nt tot at�t de multe pe c�t de diferi�i s�nt oamenii. �ns�, din rela�ia dintre so�i nu trebuie s� lipseasc� o serie de ingrediente vitale: respectul reciproc, loialitatea �i �ncrederea. Restul vin de la sine. De multe ori, ne �ntreb�m ce se afl� dincolo de imaginea oficial� a unor oameni importan�i. A acelor persoane care s-au �ncumetat s� urce spre v�rful piramidei sociale �i care �in fr�iele unei comunit��i. Am ales un personaj de notorietate �n urbea de la poalele Pietricic�i, om de afaceri, om de fotbal �i, mai nou, om politic: Gheorghe �tefan, noul primar al municipiului Piatra Neam�.
A�a a �nceput...
O dup�-amiaz� de sf�r�it de septembrie. Cam friguroas�, dar �nsorit�. De pe �tefan cel Mare, intr�m pe o str�du��, pe l�ng� Sala Ceahl�ul. De acolo, la dreapta, pe Aleea Baladei, dup� c��iva pa�i ajungem �n fa�a unei vile albe, elegante. Ne �nt�mpin� Elena �tefan, omul din spatele celui care conduce destinul comunit��ii pietrene. Ne invit� �n cas�. De pe hol, ajungem �n livingul �n care soarele �i verdele gazonului din curte p�trund �n toat� splendoarea prin ferestrele largi. Din living, o scar� din lemn conduce spre etaj. C�minul so�ilor �tefan nu are nimic somptuos, a�a cum s-ar a�tepta unii. Dar, este elegant �i aranjat cu mult bun gust.
Ne a�ez�m pe o canapea. „�eful“ nu este acas�, a plecat, de la �nceputul s�pt�m�nii, la Bucure�ti. A�a c� putem t�if�sui �n lini�te. Povestea �ncepe s� se depene... „Ne-am cunoscut la ziua onomastic� a unui v�r de al meu. El era student, iar eu - elev� de liceu, cred c� prin clasa a XI-a. De atunci, am r�mas �mpreun�. Anul viitor �mplinim 30 de ani de c�snicie �i 32 de ani de c�nd ne cunoa�tem“, ne-a m�rturisit doamna �tefan. Cum era c�nd s-au cunoscut? „Temperamental, a�a cum este �i acum“. Care a fost cea mai frumoas� perioad� a c�sniciei? „C�nd ni s-au n�scut copiii. Noi i-am f�cut foarte repede. La primul copil, ne-a ajutat foarte mult mama lui. Fata avea o lun� c�nd i-am dat-o s� ne-o creasc�. Eram student�. Al doilea copil a venit pe lume dup� 4 ani. Ne-au ajutat mult mama �i sora mea. Acum, Georgiana, care a terminat Facultatea de Drept, este administrator la un post de televiziune local, iar Gabriel a terminat, �n acest an, Facultatea de Inginerie Economic� din cadrul Universit��ii Politehnice Bucure�ti. �i-a �nceput masteratul la Academia de Studii Economice“.
Fotbalul, boal� molipsitoare �n familia �tefan
Cum este Gheorghe �tefan ca familist? „�nainte, c�nd era doar om de fotbal, mi-ar fi fost cu mult mai u�or s� �l caracterizez. De copil, a fost un �mp�timit al sportului, �n special al fotbalului. A jucat fotbal at�t �n liceu, c�t �i mai t�rziu, �n studen�ie. Mai apoi, c�nd a devenit pre�edinte al FC Ceahl�ul, am �nceput s� m� pricep �i eu la fotbal. C�nd pleca cu echipa �n deplasare, m� suna la pauze ca s� m� �ntrebe ce scoruri au ob�inut celelalte echipe. Eu trebuia s� �l �in permanent la curent. La �nceput, nu m� pasiona fotbalul, dar, pe parcurs, m-am molipsit �i eu“. Care era starea de spirit dup� un meci pierdut? „Nu trebuia s� �tiu ceva despre rezultat, pentru c�, atunci c�nd se �ntorcea acas�, imediat cum intra pe u�� �mi d�deam seama c� a fost vorba despre un e�ec. Nici nu mai deschideam subiectul. Dar, imediat, �ncepeau s� sune telefoanele. Dup� multe discu�ii pe seama meciului, g�sea scuze - c� arbitrii �i observatorii au avut partea lor de vin� - la fel cum se �nt�mpla, dac� a�i urm�rit, la «Procesul Etapei»“. Dar dac� era vorba despre o victorie? „Prima �ntrebare - ori la telefon, ori de cum intra �n cas�: Ce facem �n seara asta? C�nd juca acas�, ie�eam undeva. Dac� juca �n deplasare �i era mai aproape de cas�, se �ntorcea �n aceea�i sear�“. Dac� este vorba s� vorbeasc� despre cusururile so�ului s�u, Elena �tefan consider� c� are unul major: c�nd vine vorba despre fotbal, nu suport� s� fie contrazis. La �nceput, era deranjat� de imaginea creat� de pres� - fie de cea scris�, fie de televiziuni - omului de fotbal Gheorghe �tefan, poreclit „Pinalti“. Pe parcurs, �ns�, s-a obi�nuit. �mpreun� au fost la campionatele mondiale de fotbal organizate �n SUA �i Fran�a, precum �i la europenele din Anglia, Belgia �i Olanda. Vorbind despre echipa rom�neasc� favorit�, so�ii �tefan �in str�ns pumnii pentru Dinamo.
„M� bucur foarte mult c� nu s�nt cunoscut�“
A venit, �ns�, momentul ca Gheorghe �tefan s� se retrag� din lumea fotbalului, pentru a se ocupa de problemele comunit��ii pietrene. Odat� ales primar, timpul alocat familiei s-a redus la maxim. Este mai mereu plecat. Se �nt�lnesc destul de rar. „Joia, �nainte de emisiune - c�nd are zi de audien�� �n direct cu pietrenii - ie�im �n ora� �i mai st�m de vorb�. C�teodat�, s�mb�ta �i duminica, ne �nt�lnim cu prietenii - avem, cum se spune, prieteni pu�ini, dar buni - �ntr-un loc lini�tit, pe malul lacului, la un gr�tar. Uneori ne plimb�m cu barca“. De multe ori, el �i ia de lucru �i acas�, studiaz� documentele pe care nu a reu�it s� le vad� la Prim�rie. Vorbe�te foarte mult la telefon - se pare c� este un defect al oamenilor foarte ocupa�i - dac� nu este sunat, sun� el. Elena �tefan consider� c�, pentru a �ine pasul cu un om cu o asemenea carier�, o so�ie trebuie s� fie foarte �n�eleg�toare �i r�bd�toare. A preferat s� r�m�n� �n umbra so�ului s�u �i s� �l sprijine �n ceea ce face. „Nu am sim�it niciodat� c� lumea �i d� coate, atunci c�nd m� vede pe strad�. Nu m-a abordat nimeni, p�n� acum, pentru a interveni pe l�ng� so�ul meu pentru diverse probleme. Sincer, m� bucur foarte mult c� nu s�nt cunoscut�. C�nd era angrenat �n fotbal, mergeam �i eu cu el la diverse anivers�ri. Astfel, am cunoscut multe so�ii din lumea fotbalului. Cu unele am r�mas prieten�“.
Soacra, un concurent redutabil �n materie de art� culinar�
Omul Gheorghe �tefan detest� minciuna �i comportamentul dual - asta sus�ine so�ia sa - iar atunci c�nd �i-a propus ceva, merge p�n� �n p�nzele albe. Uneori, t�nje�te dup� un moment de lini�te, �n mijlocul familiei. Dar, foarte rar se �nt�mpl� s� aib� parte de tihn�. Nu este mofturos la m�ncare. „Cred c� nu exist� m�ncare s� nu-i plac�. Dar, cel mai mult �i plac dulciurile, mai ales pr�jiturile de cas�. �n ultima vreme, i-am cam redus por�ia, pentru c� trebuie s� sl�beasc� �i �ine regim. Foarte mult �i plac, de asemenea, micii �i sarmalele. Soacra mea este un concurent redutabil pentru mine, pentru c� g�te�te foarte bine“. Elena �tefan ne spune c� �i repro�eaz� un singur lucru so�ului s�u: „Nu �i petrece mai mult timp cu familia. �ns�, �mi dau seama c� este foarte ocupat“.
Ne lu�m la revedere, dar nu �nainte de a ie�i pe terasa �nc�rcat� de flori �n ghivece. „Le �ngrijesc ca pe copii, �mi s�nt foarte dragi“. Mai la umbr�, o mas� cu c�teva scaune, locul de taifas, �n zilele toride de var�. �n spatele nostru apare un ghemotoc gri de blan� - persana Sammy. Fusese pedepsit� pentru c� d�duse iama prin flori. „So�ul meu a primit-o cadou de la o cuno�tin��, atunci c�nd a fost ales primar“.
Gheorghe �tefan, omul �mp�timit de fotbal
Pe Gheorghe �tefan l-am g�sit, evident, la Prim�rie. Tocmai terminase discu�iile cu o delega�ie venit� de la Bucure�ti. Nici nu �ncepem bine s� discut�m, c� �ncep s� sune telefoanele. Frac�ionat de scurtele discu�ii telefonice, se �nfirip� un dialog interesant. De unde boala pentru fotbal �i ce satisfac�ii i-a adus? „Tata a fost c�pitan al echipei FC Ceahl�ul �i de mic am asistat la antrenamentele �i meciurile echipei. Ca sportiv, am jucat la echipa de juniori a FC Ceahl�ul, iar apoi, �n studen�ie, la echipa Moldova Tricotaje. Dar, la un moment dat, m-am oprit, nu am f�cut performan��. Dar, FC Ceahl�ul mi-a r�mas �n suflet, de aceea, c�nd mi s-a propus s� fiu pre�edinte, am acceptat. Timp de 11 ani, echipa a fost �n prima lig� �i, �n final, a jucat �i �n Cupele Europene. Meciul cu Juventus Torino din Cupa UEFA Intertoto, din 1999, a fost o dovad� a performan�elor sale. Am f�cut 1-1 la Piatra Neam� �i 0-0 �n Italia. La Piatra Neam�, stadionul a fost arhiplin, iar meciul a fost transmis pe un post de televiziune italian“. De unde porecla „Pinati“? „De la un ziarist de la Sportul Rom�nesc: o statistic� indica faptul c� echipa FC Ceahl�ul beneficiase de cele mai multe lovituri de la 11 metri. �i cum vorbesc cu un pronun�at accent moldovenesc, mi s-a spus Pinalti. La �nceput, m� deranja. Acum, �ns�, mul�i prieteni �i colegi de partid de la Bucure�ti �i trec �n agende Pinalti �n dreptul num�rului meu de telefon. Probabil c� �tefan este un nume comun“.
Declara�ie de dragoste
Recunoa�te c� petrece foarte pu�in timp cu familia. „S�nt lucruri pe care trebuie s� le fac, iar c�nd m� angrenez �ntr-o activitate, o fac cu toat� fiin�a mea �i pun asta pe primul loc, ceea ce �nseamn� c� �mi mai neglijez familia“. Gheorghe �tefan sus�ine c� nu a urm�rit, cu orice pre�, s� intre �n via�a politic�. A primit propuneri pentru a candida la func�ia de primar at�t �n 1996, c�t �i �n 2000. A refuzat pentru c�, fiind om de afaceri, avea �i alte probleme de rezolvat. �n 2004, �ns�, a avut ambi�ia s� demonstreze c� Piatra Neam� poate deveni un ora� european. „C�nd nu termin ceea ce am de f�cut peste zi, la Prim�rie, �mi iau documente �i acas�. Le studiez seara, ori s�mb�ta �i duminica. Prim�ria m�n�nc� foarte mult timp, s�nt foarte multe probleme �i activit��i deosebit de complexe. Sincer s� fiu, m-am descurcat cu mult mai u�or ca om de afaceri �i de fotbal“.
Dar, al�turi de el a fost mereu so�ia care l-a sprijinit �i i-a redat echilibrul. „Eu zic c� avem o via�� de familie c�t se poate de normal�. Am o so�ie �n�eleg�toare. Dac� nu ar fi fost a�a, nici eu nu a� fi reu�it s� am performan�e ca om de afaceri, de sport �i, mai nou, politic. So�ia mea este un factor de echilibru pentru �ntreaga familie, asigur� lini�tea mea �i pe a copiilor mei“. So�ul Gheorghe �tefan sus�ine c� a evitat, pe c�t posibil, s� nu �i supere jum�tatea, dar c�nd s-a �nt�mplat, a abordat calea diploma�iei, f�r� a fi nevoie de compens�ri de alt� natur�. La so�ia sa apreciaz� cel mai mult faptul c� este o persoan� discret�. „Niciodat� nu i-a pl�cut s� ias� �n fa��. C�nd s-a mai �nt�mplat, s� zic a�a, am scos-o eu. Am rugat-o s� fie al�turi de mine. Toat� lumea �tie c� este o femeie de o modestie rar �nt�lnit�. De c�nd s�nt primar, s-a mai �nt�mplat ca unii prieteni de-ai no�tri s� �i spun� «prim�reas�», ori „doamna primar“, ceea ce a
sup�rat-o. Nu �i place s� fie ridicat� �n sl�vi“.
„Nu pot sl�bi“
Gheorghe �tefan sus�ine c� are o sl�biciune: nu reu�e�te s� se lase de fumat. Mai are un regret: faptul c� a devenit supraponderal �i nu reu�e�te s� sl�beasc�. „Acum c��iva ani, b�iatul meu a dat un interviu �n «Pro Sport» �i a fost �ntrebat ce nu am reu�it s� realizez. A spus exact ceea ce spun eu acum: am reu�it tot ce mi-am propus, �n afar� de faptul c� nu pot sl�bi. Am �nceput cure de sl�bire, pentru c� m-am ambi�ionat. Sper s� reu�esc“.
Timp de �nt�lniri cu prietenii nu prea are. „De obicei, mergem la asemenea �nt�lniri atunci c�nd s�nt ocazii deosebite, cum ar fi nun�ile. Am cununat, p�n� acum, 11 cupluri“. Aceasta este, �n fapt, radiografia vie�ii de familie a unui cuplu care �i-a asumat foarte multe responsabilit��i. Care a g�sit c�i potrivite de comunicare �i de dep�ire a dificult��ilor. Cei 30 de ani de c�snicie s�nt cea mai evident� dovad�.
|