Calea c�tre Dumnezeu

• In memoriam Zoe Dumitrescu-Buďż˝ulenga

Izvor�nd de undeva de sub poala p�durii de cetini b�ntuite de ce�uri, uli�a �ngust� str�juit� de c�teva case r�zle�e pogoar� arcuit� c�tre inima v�ii de-a lungul c�reia s-a aciuat satul �i suflarea omeneasc�.
ďż˝n bďż˝tďż˝tura ďż˝mprejmuitďż˝ cu gard nou de sďż˝rmďż˝ ďż˝mpletitďż˝, casa adastďż˝ pe temelia de piatrďż˝ de unde se revarsďż˝ douďż˝ scďż˝ri abrupte. Deasupra verandei prelungi, cu ferestre ďż˝ncercďż˝nate de glafuri, un fel de foiďż˝or se ridicďż˝ semeďż˝ deasupra coperiďż˝ului ďż˝i a streďż˝inilor late, pďż˝rďż˝nd cďż˝ scruteazďż˝ orizontul dealurilor de cealaltďż˝ parte a vďż˝ii. ďż˝n vecinďż˝tate, alte acareturi strďż˝juite de pomi, flori ďż˝i tufe de meriďż˝or japonez, cuďż˝ca dulďż˝ului aprig, priponit ďż˝n legďż˝toare, alďż˝turi de care se gudurďż˝ liber c��elul clďż˝pďż˝ug Lache, o rďż˝scruce de alei de piatrďż˝ ďż˝i, ďż˝n stďż˝nga, bďż˝trďż˝nul nuc sub ramurile cďż˝ruia stau ďż˝nfipte ďż˝n tihna locului o masďż˝ verde ďż˝i douďż˝ bďż˝nci prelungi. Grďż˝dina curge la vale, ďż˝n valuri verzi de iarbďż˝ tďż˝nďż˝rďż˝, cďż˝tre inima satului, lďż˝sďż˝nd sďż˝ se ďż˝ntrevadďż˝ printre ramurile ďż˝nflorite turnurile temeinice ale Mďż˝nďż˝stirii ďż˝i clopotniďż˝ele noi ďż˝i sclipitoare ale Bisericii „Sfďż˝ntul Ioan“.
Noaptea vor fi trec�nd, nu o dat�, sfin�ii pe uli��, binecuv�nt�nd locurile aceste din inima c�rora s-a ridicat c�tre ceruri l�ca�ul lui Dumnezeu. Doamna nu e acas�. S-a pornit grabnic, �n zilele Patimilor, primenindu-se pentru o lung� c�l�torie, c�tre sfintele �inuturi ale Domnului. Avea s� o s�v�r�easc� ceva mai t�rziu, dup� ce a stat prelung �n cugetare, departe de izvorul de hodin� �i smerit� supu�enie �n care se sc�ldase �n r�stimpuri c�teva zeci de ani, cump�nind �ntre de�ert�ciunile lumii acesteia �i ve�nica hodin� �ntru credin�� dup� care t�njise.

Altarul

�nl�untrul micii od�i n�p�dite de lumina ferestrelor ornate cu perdele str�vezii �i �ncadrate de c�te dou� valtrapuri ro�ii, totul e �n bun� r�nduial� �i �ntocmai cum le-a l�sat.
Pe o canapea acoperitďż˝ cu o cuverturďż˝ roďż˝ie de catifea, un ursuleďż˝ bosumflat - fiecare om are o mascotďż˝, nu-i aďż˝a? - stďż˝ cuminte ďż˝ntre doi puiďż˝ori de pernďż˝ ďż˝i o pďż˝turďż˝ ďż˝ndoitďż˝ aďż˝ezatďż˝ la cďż˝pďż˝tďż˝i. Deasupra, un tablou cu uneltele zidarului, o icoanďż˝ ce ocroteďż˝te nopďż˝ile ďż˝i o tapiserie cu chipul Maicii Domnului. ďż˝ntre canapea ďż˝i fotoliu, o noptierďż˝ pe care vegheazďż˝ un aparat de radio cu tranzistori ďż˝i o veiozďż˝ ďż˝n chip de lampďż˝ strďż˝veche. ďż˝n celďż˝lalt colďż˝, strďż˝juit de lumina ferestrelor, „altarul“. Aďż˝a ďż˝i plďż˝cea sďż˝ denumeascďż˝ acest colďż˝ de odaie ce privegheazďż˝ biroul. Un loc ďż˝n care trupul, sufletul ďż˝i cugetul se gďż˝seau ďż˝i se regďż˝seau, de fiece datďż˝, la locul lor firesc.
Un tablou de p�rintele Bartolomeu Dolhan, care supravie�uie�te celui ce l-a z�mislit de peste dou� decenii, icoana casei vegheat� de mici sfe�nice, candele �i nenum�rate alte icoane, �i o mic� bibliotec� esen�ial�, de campanie, din care nu lipsesc bibliile ortodoxe �i catolice.

Masa t�cerii
Pe masa din lemn de brad lďż˝cuit adastďż˝ ďż˝ntr-o oarecare neorďż˝nduialďż˝ sau, poate, ďż˝ntr-o orďż˝nduialďż˝ bine ďż˝tiutďż˝ de cea care le rďż˝sufla asuprďż˝-le, mai multe cďż˝rďż˝i: Noul Testament, marea iubire de care nu se despďż˝rďż˝ea niciodatďż˝, un florilegiu de Artur Silvestri: „Zoe Dumitrescu Buďż˝ulenga - Opera ďż˝ncoronatďż˝“ (Carpathia Press, 2005), Cartea de rugďż˝ciuni „Rugaďż˝i-vďż˝ neďż˝ncetat!“ de pďż˝rintele Marc Antonie Costa de Beauregard (Editura Institutului biblic ďż˝i de misiune a Bisericii Ortodoxe Romďż˝ne), Bartolomeu Anania „Cartea deschisďż˝ a ďż˝mpďż˝r��iei“, Andre Scrima „Duhul sfďż˝nt ďż˝i unitatea bisericii“ ďż˝i „Teme ecumenice. ďż˝nďż˝elepciune ďż˝i credin��“, Grigore Ilisei „Repede privire asupra miracolului chinez“, Marc Aureliu ďż˝n ediďż˝ie Flammarion, „Zece convorbiri de amurg cu Antonie Plďż˝mďż˝dealďż˝, urmate de douďż˝zeci ďż˝i opt de scrisori de altďż˝datďż˝“, Artur Silvestri „Marea hieroglifďż˝“ - Utopie ďż˝i restauraďż˝ie la Mďż˝nďż˝stirea Sďż˝mbďż˝ta de Sus“ ďż˝i „Modelul ďż˝i memoria - Mitropolitul Antonie Plďż˝mďż˝dealďż˝ ďż˝n efigie“ ďż˝i, evident, chiar Antonie Plďż˝mďż˝dealďż˝ „Contribuďż˝ii istorice privind perioada 1918-1939“.
C�teva ziare, printre care Adev�rul literar �i artistic �i Evenimentul Zilei, pliante �i reclame comerciale trimise din Bucure�ti stau al�turi de c�teva articole decupate sau xerografiate: Devenirea �ntru fiin�� (despre Br�ncu�i), Modelul omului mare (Artur Silvestri) �i de coresponden�a cu: Virgiliu Radulian, Silviu Mih�il�, Vasile Veti�anu, Valeriu B�rlan, Maria Cog�lniceanu, M�d�lina Bunescu, Artur Silvestri, Andrei Pandrea, Leti�ia Suciu, Dan Lupescu, Matei Romeo Pitulan sau Universitatea din Viena. Pe un col� al mesei, l�ng� o vaz� cu trei flori triste, un fel de clondir de sticl� plin cu pixuri �i creioane.

Muzic� �i medicamente
Un CD player portabil cu cďż˝ti ďż˝i compact discuri din „Viena Master Series“. ďż˝i ce gusturi: Capriciul italian op. 45 de Ceaikovski, Concertul pentru pian nr. 20 KV 466 de Mozart, Preludiu la „Dupďż˝-amiaza unui faun“ de Claude Debussy, Concertul nr. 1 ďż˝n Si bemol op. 23 ďż˝i Uvertura Solenel de Ceaikovski, alďż˝turi de cďż˝teva cutii cu medicamente: Nifedipin, Nospa, Vitamina C cu propolis...
Felicit�rile de Pa�ti n-au mai apucat s�-�i cunoasc� destinatarii. Au r�mas albe, neprih�nite, veghind cu g�ndurile ne�mplinite singur�tatea od�ii. Al�turi de ele, c�teva casete audio, reviste, ba chiar �i un portofel. �n ultima s�pt�m�n� a citit cu asiduitate cartea lui Bartolomeu Anania. �i pl�cea s� scrie pe verand�, mai ales �n zilele mai friguroase. C�nd era cald �i se afla mai �n putere, �n�iruia cuvinte la masa de sub nucul seme�.

Singur�tatea Bibliotecarului
Alďż˝turi de toate acestea, un teanc de foi acoperite cu scrisul acela ordonat, cursiv, citeďż˝, inteligibil ďż˝i fďż˝rďż˝ corecturi. Sďż˝nt ultimile gďż˝nduri aďż˝ternute pe hďż˝rtie ďż˝i ultimile pagini pe care le-a zďż˝mislit. Citesc repede, la ďż˝ntďż˝mplare, una care are drept titlu „Jurnal de Bibliotecďż˝“. Cu majusculďż˝, asemeni lui Dumnezeu. ďż˝i Bibliei... E un omagiu adus unui prieten de departe:
„Se va fi gďż˝ndit vreodatďż˝ cineva la singurďż˝tatea Bibliotecarului? A aceluia care de dimineaďż˝a ďż˝i pďż˝nďż˝ seara, ďż˝n fiece zi, strďż˝juieďż˝te glasurile tďż˝cute ale sutelor, ba chiar miilor de cďż˝rďż˝i pe care le are ďż˝n grijďż˝. Dar muďż˝enia acestor interlocutori de pe rafturi nu-i face decďż˝t mai grea solitudinea. Ar vrea sďż˝ ďż˝tie poate, ďż˝i el, (aici a schimbat pixul) despre ce vorbeďż˝te fiecare, ce vremi, ce oameni, ce ďż˝ntďż˝mplďż˝ri trďż˝iesc ďż˝n acele pagini, trecute toate prin viaďż˝a pďż˝storilor respectivi. Dar colecďż˝iile de ziare ďż˝i reviste ce ďż˝nchid ďż˝n ele din viaďż˝a modernďż˝ atďż˝t de palpitantďż˝ cele mai interesante momente? Cďż˝t ar dori sďż˝ le simtďż˝ pe toate, ca sďż˝ se simtďż˝ ďż˝i el implicat ďż˝n lume, lumea aceasta atďż˝t de schimbďż˝toare ďż˝i totuďż˝i atďż˝t de interesantďż˝! Aďż˝a a gďż˝ndit mai bine de treizeci de ani, ďż˝ntre rafturi de bibliotecďż˝ Matei Romeo Pitulan ďż˝i ďż˝n special ďż˝n anii petrecuďż˝i ďż˝n liniďż˝tea Academiei di Romania ďż˝n Roma.“

Pov��uitorul

Maica Eufrosina, cea care i-a stat aproape �n evad�rile de la V�ratic timp de trei decenii, �nt�mpin� la �nceput curiozitatea noastr� cu oarecare rezerve. E obosit�, trist� �i lupt� cu g�ndul c� Doamna nu va mai s�l�lui, chiar vremelnic, �n leag�nul credin�ei, ci numai �n sufletul �i cugetul celor care au cunoscut-o �i au �n�eles-o. Dar credin�a �n Dumnezeu �i �ndelungatul exerci�iu al schimniciei o face s� priveasc� totul cu �mp�care. M� studiaz� �ncerc�nd s� deturneze ini�iativa jurnalistic�, dar dup� ce m� ar�t vrednic de a cunoa�te teritoriul acesta impregnat de pace, lini�te �i cucernicie, p�r�se�te atitudinea reticent� �i se las� prins� �n v�ltoarea amintirilor.
„Eu am cunoscut-o pe doamna academician la sfďż˝rďż˝itul lui '76. Era aici, ďż˝n gazdďż˝ la mďż˝icuďż˝a Benedicta care, dupďż˝ doi ani, a plecat ďż˝n America, la maica Alexandra, prinďż˝esa Elena. Dar venea mai demult. Era bunďż˝ prietenďż˝ cu Valeria Sadoveanu pe care tot aici am gďż˝sit-o. Venea ďż˝n fiecare varďż˝ cďż˝te trei luni. Se ďż˝ineau un fel de seri culturale cu Profira, Valeria, cu Lili Teodoreanu, cu Ionel Teodoreanu, cu Bartolomeu Anania...
Mi-a pl�cut s� tr�iesc �n acest mediu plin de spirit �i cultur�. Eu vin din partea Sucevei, din satul lui Eusebiu Camilar, Ude�ti. M-am sim�it foarte bine aici. M�icu�a Benedicta era o fiin�� luminat�, absolvise �tiin�ele naturii �i Teologia. Iar Doamna, cine nu �tie?, era o personalitate recunoscut�.
Cďż˝nd doamna Valeria Sadoveanu ďż˝i trďż˝ia ultimele clipe, i-a spus: «Eu mďż˝ pierd, dar dumneata sďż˝ ai grijďż˝ de mďż˝icuďż˝e ca de ochii din cap. Sďż˝ nu le pďż˝rďż˝seďż˝ti niciodatďż˝». Iar doamna Zoe i-a promis ďż˝i a asigurat-o cďż˝ aďż˝a va face.
ďż˝i s-a ďż˝inut de cuvďż˝nt. Era foarte aproape. Cum sďż˝ vďż˝ spun? Aveam vreo ďż˝aptesprezece ani, era ca o mamďż˝ duhovniceascďż˝. A ďż˝nlocuit-o foarte grabnic ďż˝i uďż˝or pe mďż˝icuďż˝a Benedicta. Cu rugďż˝ciunile pe care le fďż˝cea, prin comportamentul ei, n-am simďż˝it nici o clipďż˝ cďż˝ ďż˝mi lipseďż˝te un pov��uitor. Avea ochii plďż˝nďż˝i, vorbea cu mine foarte aproape, mďż˝ mďż˝ngďż˝ia, ďż˝mi spunea mereu cum trebuie sďż˝ fie un cďż˝lugďż˝r, ce cale trebuie sďż˝ urmeze un cďż˝lugďż˝r tďż˝nďż˝r spre a ajunge la o via�� duhovniceascďż˝ adevďż˝ratďż˝, ďż˝ntru sfinďż˝enie.“

Mama duhovniceascďż˝
La un moment dat, maica Eufrosina pare fr�m�ntat� de un g�nd reprimat. �n cele din urm� se hot�r�te:
„Asta chiar doream s-o spun cuiva... Eu mďż˝ adresam dumneaei cu doamna profesoarďż˝, doamna academician, iar dumneaei mi-a spus: «Nu aďż˝a mďż˝icu��, nu aďż˝a!». «Dar cum sďż˝ vďż˝ spun?» am ďż˝ntrebat. «Cum ai dori matale sďż˝-mi spui mie?». Totdeauna vorbea cu mine cu matale. «Eu aďż˝ dori din suflet sďż˝ vďż˝ spun mamďż˝». S-a luminat la fa�� ďż˝i cu chipul plin de fericire mi-a spus: «Asta-i bucuria vieďż˝ii mele. Mi-am dorit foarte mult sďż˝ am copii ďż˝i Dumnezeu nu mi-a dďż˝ruit». S-a bucurat foarte tare. S-a dus la domnul Apostol, soďż˝ul ei, ďż˝i i-a spus: «Am gďż˝sit o fatďż˝. Mi-a zis mama. Tu ce zici?». La care domnul a rďż˝spuns: «Pďż˝i, aďż˝ dori ďż˝i eu, din suflet, sďż˝-mi spunďż˝ tata». ďż˝i de atunci, aďż˝a le-am spus: mama ďż˝i tata. Domnul Apostol s-a pierdut acum doisprezece ani.“

�ntre Vecernie �i Utrenie
Maica Eufrosina pare fascinat� de modelul de via�� monahal� pe care i l-a oferit Doamna:
„Veneau mulďż˝i oaspeďż˝i pe aici. Dar vreau sďż˝ vďż˝ spun cďż˝ atunci cďż˝nd bďż˝tea clopotul de Vecernie, dumneaei lďż˝sa pe toatďż˝ lumea la masďż˝ ďż˝i pleca undeva. Am gďż˝sit-o odatďż˝, cu totul ďż˝ntďż˝mplďż˝tor ďż˝n chilia ďż˝naltului Pimen de la Suceava - e camera de aici, din spate. Stďż˝tea ďż˝n genunchi ďż˝i se ruga. Se ruga profund. ďż˝i plďż˝cea sďż˝ se roage ďż˝n tainďż˝, nestingheritďż˝. Seara cobora la bisericďż˝, la Utrenie.
A fost cel mai bun model al meu de via�� cďż˝lugďż˝reascďż˝. De exemplu, cďż˝nd veneam dimineaďż˝a de la bisericďż˝, o gďż˝seam ďż˝n fotoliu, cu Noul Testament deschis ďż˝i cu Rugďż˝ciunile dimineďż˝ii. ďż˝mi spunea sďż˝ iau loc ca sďż˝-mi citeascďż˝ Evanghelia pe care tocmai o auzisem ďż˝i ďż˝n bisericďż˝. ďż˝i ďż˝mi zicea: «Da, mďż˝icu��, dar vreau ca s-o auzi matale din gura mea». Avea o adevďż˝ratďż˝ slďż˝biciune sďż˝ citeascďż˝ foarte mult din Sfďż˝ntul Apostol Pavel. Citea tot ce gďż˝sea: Ceaslovul, Vieďż˝ile sfinďż˝ilor... ďż˝i se ruga, ďż˝ngenuncheatďż˝, ďż˝i ziua ďż˝i noaptea.“

Maicďż˝ de tainďż˝
„A iubit enorm cďż˝lugďż˝ria ďż˝i ortodoxia; ďż˝i pe cei care o slujesc. Nu o datďż˝ mi-a spus: «O sďż˝-mi parďż˝ rďż˝u toatďż˝ viaďż˝a cďż˝ m-am cďż˝sďż˝torit. Aďż˝ fi vrut sďż˝ rďż˝mďż˝n purďż˝ ďż˝i curatďż˝ ďż˝i sďż˝ fiu maicďż˝. Poate ďż˝mi ajutďż˝ Dumnezeu ca mďż˝car pe patul de moarte sďż˝ mďż˝ cďż˝lugďż˝resc»“.
N-a mai avut rďż˝bdare. Doamna Zoe s-a cďż˝lugďż˝rit ďż˝n tainďż˝ ďż˝n anul 2001 luďż˝ndu-ďż˝i numele de maica Benedicta, poate ďż˝n memoria mentorei ei ďż˝ntr-ale sfinďż˝eniei. Nu a purtat straiele schimniciei decďż˝t dupďż˝ ce a trecut hotarul vieďż˝ii ďż˝i nimeni de la Vďż˝ratic nu a cunoscut acest lucru care, pe undeva, ďż˝ncalcďż˝ normele ďż˝i canoanele consacrate, uzurpďż˝nd ďż˝ntr-o oarecare mďż˝surďż˝ funcďż˝ia unei instituďż˝ii religioase recunoscute legal. Mai mult, la ceremonia religioasďż˝ de la Putna, reprezentantele Mďż˝nďż˝stirii Vďż˝ratic nu au ďż˝ntreprins nimic din ritualul religios care sďż˝ legitimizeze cďż˝lugďż˝rirea, aďż˝a cum, din exces de zel ďż˝i apetit pentru pitoresc facil ďż˝i de circumstan��, unele publicaďż˝ii au lďż˝sat sďż˝ se ďż˝nďż˝eleagďż˝. Ca o bunďż˝ fiicďż˝, maica Eufrosina se simte datoare sďż˝ o disculpe: „Cum sďż˝ vďż˝ spun: cďż˝lugďż˝ria, pe undeva, se face ďż˝n intimitate. ďż˝i apoi, Doamna ďż˝i-a dorit foarte mult sďż˝ facďż˝ acest pas.“

Calea c�tre Dumnezeu
Ea �ns�i av�nd probleme cu s�n�tatea, �n Vinerea Mare, maica Eufrosina a cercetat de nevoie calea c�tre t�rgul Ie�ilor pe care avea s-o urmeze, o zi mai t�rziu, maica ei spiritual�. A vegheat-o apoi la Spitalul de Urgen�� Copou al�turi de sora ei, doamna Elvira Dumitrescu. �i cum dup� opera�ie Doamna se ar�ta vrednic� �i dornic� a reveni �n vatra monahal� a V�raticului, maica Eufrosina a f�cut cale �ntoars� pentru a primeni l�ca�ul de pe v�rful dealului.
De ce s-o fi hot�r�t �n prip� �i pe ne�tiute Doamna a se �ntoarce cu fa�a �i cu toat� fiin�a la Dumnezeu?...

Epilog
�ntr-o notificare testamentar�, Zoe Dumitrescu-Bu�ulenga a f�cut precizarea c� dore�te, �n func�ie de locul �n care se va g�si �n momentul s�v�r�irii, s� fie cobor�t� �n morm�nt fie la Cernica, fie la Putna, al�turi de duhovnicul ei, p�rintele Iachint. �i i s-a f�cut pre voie. A�a cum a hot�r�t Dumnezeu.

P.S. Pentru nepre�uitul sprijin adus la realizarea acestui material, autorul �i exprim� gratitudinea fa�� de Maica Stare�� Iosefina Giosanu, care a �nlesnit documentarea prin amabila �i sincera binecuv�ntare acordat� cu elegan�� �i generozitate, maica Eufrosina Jescu, ce �i-a �nvins temerile privind onestitatea presei, maica Irina, care h�l�duie�te �nc� �ntre truda dumnezeirii �i cea a supravie�uirii, ucenica Tatiana, norocoasa martor� a des�v�r�irii unui spirit �i mul�ume�te �ndatoritoarelor maici din serviciul Cancelariei St�re�iei V�ratic.