 Corup�ia: cum se spal� banii murdari (III)
Dac� tot ne mir�m noi, c�teodat�, cum un simplu inginera�, un croitor, contabil sau tipograf, �n fine, cum un fost vecin de-al nostru de scar�, de apartament, dup� revolu�iune, aproape din senin, a devenit mare om de afaceri, mare om politic, mare st�p�n pe o jum�tate, pe un sfert, pe un sfert de sfert sau sfert de sfert de jude�, iat�, am ajuns la partea a III-a a demersului nostru gazet�resc privind corup�ia. Am vorbit, �n aceast� rubric�, despre corup�ia alb�, cenu�ie �i neagr� �i despre corup�ia politic�, economic� �i administrativ�. Acum, vorbim despre implicarea crimei organizate �i despre sp�larea banilor. Teoretic. Practic, au f�cut-o ei, barosanii de azi, pe care-i mai vezi doar pe la televizor, �n ma�ini, cu sau f�r� �nso�itori de la D.N.A. Nu, s� nu crede�i c� aceast� ultim� fraz� are un ton optimist. Ei �i v�d de ale lor, noi cu timidele noatre analize. Oricum, Dumnezeu le vede pe toate!
B�nci pirat �i b�nci fantom�
Nu mai departe dec�t acum zece ani, o lucrare de specialitate punea sub semnul �ntreb�rii activitatea unora din cele peste 1.700 de companii libaneze sau rom�no-libaneze al c�ror capital total nu dep�ea 10 milioane de dolari, dar care derulau �n afaceri c�teva sute de milioane de dolari anual. Pe de alt� parte, unele b�nci �i firme din Rom�nia, uneori chiar �i persoane fizice au fost abordate de cet��eni nigerieni care, de regul�, se declarau a fi coac�ionari ai Corpora�iei Na�ionale a Petrolului din Nigeria, oferind sume de ordinul a milioane de dolari, comision, �n schimbul includerii unor sume cu mult mai mari �n conturile deschise de b�nci rom�ne�ti. �n acela�i timp, o serie de cet��eni str�ini, �ndeosebi arabi, ac�ionau pentru cump�rarea unor firme �nfiin�ate �n Rom�nia, care nu mai puteau fi men�inute de vechii proprietari. Se speculau atunci, normal, necesit��ile de capital ale economiei noastre �n tranzi�ie. A�a cum �i-au dovedit �i �n alte cazuri eficien�a, s-au folosit „b�ncile pirat“ care efectuau opera�iuni, de regul�, �n „paradisuri fiscale“, doar pentru firmele paravan ale trafican�ilor, precum �i a „b�ncilor fantom�“. Pentru a v� da un exemplu de banc� fantom�, nominaliz�m „Banca pentru dezvoltarea construc�iilor“ din Poznan care, �n realitate, era o simpl� c�su�� po�tal�, care a introdus �n Germania 145 milioane dolari proveni�i din Hong Kong, dup� care �i-a �ncetat, cam brusc, existen�a.
Cum se spal� banii �n Rom�nia
Cu toate c� nu se afl� chiar pe primul loc printre mecanismele de sp�lare a banilor murdari (proveni�i din activit��i ilicite de crim� organizat�), cea mai interesant� �i paradoxal� metod� este aceasta, pe care noi o numerot�m cu:
1. Simularea unor activit��i editoriale, respectiv tip�rirea unor c�r�i �ntr-un num�r mic de exemplare �i �nregistrarea unor tiraje de mas� �i a unor pre�uri mari. Astfel, aceste „best sellers-uri“ pot transforma o bun� parte din banii murdari ai unor afaceri�ti vero�i, �n bani cura�i �i parfuma�i, de un alb str�lucitor. Desigur, totul se ascunde sub masca unor generoase sponsoriz�ri. Acela�i procedeu este folosit �i �n produc�ia de filme, numai c�, �n Rom�nia, produc�ia aceasta a sc�zut de-a dreptul dramatic. Oricum, exist� produc�ie de televiziune, unde rating-urile pot fi �i ele..., cum s� o spunem?, mai mult sau mai pu�in... reale, �n fine, repet�m, este un procedeu verificat de sp�lare a banilor proveni�i din crima organizat�, adic� droguri, trafic de carne vie, de armament, furturi de ma�i de lux etc.
2. O practic� larg folosit� la noi este legalizarea de c�tre stat a sumelor respective, prin intermediul micilor magazine. Vorbim despre sumele de bani murdari. S�nt �i �n Neam� asemenea mici magazine? Este doar o �ntrebare, dup� care continu�m: astfel, grup�rile de crim� organizat� achizi�ioneaz� bunuri de larg consum la pre�uri foarte mici, apoi le rev�nd la pre�uri modice, indic�nd, �ns�, �n actele contabile, un pre� mult mai mare �i �nregistr�nd veniturile corespunz�toare din care statul �i re�ine impozitul, restul fiind profit net de bani „legali“. Toat� lumea este mul�umit�. F�r� sup�rare, o s� explicit�m c� eu, de exemplu, am f�cut rost de o saco�� de bani murdari, din droguri, pe care vreau s�-i pun �n circuit. A�a c� renun� la o parte din ei prin aceast� metod� �i devin negustor cinstit. E simplu, nu?
3. O alt� formul� folosit� este sp�larea banilor cu corup�ia, profit�ndu-se de posibilitatea pe care o au demnitarii de a contracta �mprumuturi f�r� dob�nd�, rambursabile pe termen lung, acestea fiind plasate la anumite b�nci care asigur� deponentului dob�nzi cu mult mai mari, legaliz�nd, pe de o parte, banii respectivi �i, �n acela�i timp, �mbog��indu-l pe func�ionarul corupt. Exemplu celebru: Bancorex.
�n general, aceste profituri s�nt reciclate �n str�in�tate �i aduse sub form� de investi�ii str�ine. Nu este o noutate faptul c� Rom�nia se afl� �n vizorul speciali�tilor �n „sp�larea“ banilor, �ndeosebi ca urmarea a deschiderii pie�ei �n condi�iile inexisten�ei unui cadru eficient pentru prevenirea folosirii, �n scopuri ilicite, a facilit��ilor oferite pentru atragerea capitalului str�in. A�a se explic� �i utilizarea, cu predilec�ie, de c�tre grupuri specializate, a unor domenii ce asigur� o circula�ie rapid� �i condi�ii de eludare a controlului pe circuitul acestora, cum ar fi cazinourile, casele de schimb valutar, filialele unor b�nci �i companii de asigurare special �nfiin�ate. Pe ace�ti escroci, din p�cate, �i g�sim peste tot. Cu costum, cravat� �i oferte speciale, juc�nd jocul finan�atorilor lor din umbr�. Contra jetoanelor pentru joc, se primesc cecuri neandorsate �n conturile unor �ntreprinderi �n dificultate financiar�; jetoanele, la r�ndul lor, s�nt predate, f�r� a fi �ntrebuin�ate la joc, contra unui cec sau a banilor lichizi care s�nt declara�i drept c�tig. Alte modalit��i de reciclare a banilor �n cazinouri s�nt introducerea de sume ilicite declarate, ulterior, „pierdute �n joc“ de c�tre client, sau utilizarea unui lan� de cazinouri, aflate �n administra�ia aceleia�i grup�ri �ntre care se efectueaz� „loca�ii de m�sur� de joc“, la tarife extrem de ridicate, sumele fiind introduse, apoi, �n conturi unde fiscul �i justi�ia au acces dificil. Acum ne �ntreb�m �i noi: cum oare, Neam�ul, un jude� de-a dreptul turistic, poate exista f�r� cazinouri? Jocurile de noroc ar putea fi - nu-i a�a? - norocul nostru. Pe cai!
|
Autentificare
