Pentru Mica Unire s-a luptat nu doar cu austriecii si turcii, ci si cu rom�nii
�n calendarul s�rb�torilor neamului rom�nesc, 24 ianuarie ocup� un loc deosebit, asa cum este firesc, dar nu �ntotdeauna a fost asa, unii au fost �mpotriva unirii, unii n-au �nteles, unii au fost �mpotriva lui Cuza si se merit� un scurt excurs istoric. Unirea de la 1859 sau „Unirea cea Mic�“, asa cum a mai fost numit�, a fost o realizare a generatiei pasoptiste, o generatie de exceptie a neamului nostru, cu mare leg�tur� istoric�, dar si sentimental� cu judetul Neamt. Si ne g�ndim la Vasile Alecsandri, culeg�tor de povesti si legende din muntii Neamtului (culegea chiar o superb� variant� a „Mioritei“); Alecu Russo, magistrat la Piatra Neamt, cel care a cules legendele Pietrei Teiului si Pietrei Corbitei; Mihail Kog�lniceanu, avocatul t�ranilor nedrept�titi de pe mosiile m�n�stirii Neamtului. La 1848, dup� �nfr�ngerea manifestatie de la Iasi de c�tre Mihail Sturdza, capii revolutie moldave au fugit care-�ncotro. Spre granitele t�rii au fugit Vasile Alecsandri, Alecu Russo si Alexandru Ioan Cuza si la poale de Ceahl�u, la ruinele Palatului Cnejilor �ncearc� s� reziste cu sprijinul localnicilor. Dar lefegii lui Vod� Sturdza erau prea multi si revolutionarii au fugit prin Vama ursului spre Transilvania, ca apoi s� fie prezenti la marea adunare de la Blaj. Aici scria Alecsandri, privind spre culmile Ceahl�ului, o emotionant� poezie: „Adio, Moldovei“. Dar exilul nu a fost lung si pasoptistii s-au �ntors pentru a preg�ti unirea, dup� ce, �n str�in�tate au ar�tat lumii c� moldovenii si muntenii s�nt parte a aceluiasi neam. Aveau de luptat nu doar �mpotriva austriecilor si turcilor, ci si a rom�nilor, unii dintre ei cu �nalte ranguri administrative sau bisericesti. �n judetele Neamt si Roman, ispravnicii si unii dintre boieri erau �mpotriva unirii �nc� de la 1857, s-au folosit de functii si influent� pentru a aresta pe unionisti si a-i molesta (b�t�i cu b�tul). Printre ei erau �nv�t�tori, preoti, negustori sau t�rani. Personalit�ti de seam� ale Neamtului au fost pentru separatism, le-am c�utat de-a lungul timpului motive sau circumstante; nu-i vom numi c�ci nu e bine s� stric�m frumusetea s�rb�torii. Kog�lniceanu, Alecsandri, Russo, Rosetti, Bolintineanu �ntorsi �n tar� s-au str�ns �n jurul colonelui Cuza, fostul lor tovar�s de la pasopt, om educat la Paris, Padova si Bologna, cu o carier� deosebit� �n armat�. S-a c�s�torit cu Elena Rosetti, cea care pentru nemteni a devenit Elena Doamna, cea care si-a petrecut ultimii ani din viat� la Piatra-Neamt, p�n� la 1909, �n casa de pe strada Stefan cel Mare. La 24 ianuarie 1859, la Bucuresti, este ales de Adunarea Electiv� Alexandru Ioan Cuza la fel ca �n Moldova. Rom�nii au curaj si pun Marile Puteri �n fata faptului �mplinit. Se realizeaz� „Unirea cea mic�“ si populatia oraselor, dar si a satelor se bucur�. Cum o fac? Ies pe str�zi sau ulite si c�nt�, strig�, joac� „Hora Unirii“ a lui Alecsandri pe care o preg�tise, vizionar, dar firesc, �nc� din 1857. Sau ca pietreanul care a dat foc casei ca s� ard� ca o tort� �n mijlocul noptii �ntunecate si lungi de ianuarie. Nemtenii au iesit pe str�zi cu torte, iar �n zilele ce-au urmat au urcat butoaie mari cu catran pe v�rfuri de dealuri. „Unirea natiunea a f�cut-o!“, declama Mihail Kog�lniceanu, iar domnul Unirii a fost Vod�-Cuza, care a �nceput o oper� de mari reforme pentru un stat r�mas �n urm�. Al�turi de colaboratori de mare valoare, a f�cut reforma agrar� si reforma �nv�t�m�ntului. Le-au precedat secularizarea averilor m�n�stiresti si �n special a celor �nchinate unor puteri str�ine, care functionau ca un stat �n stat, autorit�tile rom�ne nu puteau interveni pentru a rezolva nedrept�tile f�cute t�ranilor de egumeni sau vechili f�r� de inim� pe mosiile m�n�stirilor Neamt, Bisericani, P�ng�rati sau Buhalnita. Nu e de mirare c� Vod� Cuza a n�scut numeroase legende, unele inspirate de modul �n care s-au f�cut reformele. Cuza si Kog�lniceanu au dat p�m�nt t�ranului si astfel s�tenii au cobor�t cu casele lor de pe v�rfuri de dealuri si din funduri de p�raie spre terenurile bune l�ng� albiile principale, mai largi si mai rodnice. S-au f�cut noi sate si biserici si multi dintre noi de prin sate mai avem pus bine documentul de �mpropiet�rire cu semn�turile lui Cuza si Kog�lniceanu. Si tot lor li se datoreaz� reforma educatiei, c�nd �nv�t�m�ntul elementar a devenit obligatoriu si gratuit. Astfel, fiul de t�ran si-a luat tr�istuta de-a soldu', cu abecedarul, l�ng� care a pus o bucat� de m�m�ligut�, o ceap� si-o scrijic� f�cut� pe plit� si-a mers s� �nvete carte. Si-au �nv�tat de multe ori mai mult dec�t cei cu de toate pe l�ng� ei. Si din fiii de t�rani au fost multi care au f�cut cinste Neamtului, judetul din care au plecat. Cuza a f�cut mult bine, dar a avut si greseli, si �n politic� greselile se pl�tesc. Si el a pl�tit pentru ele. A p�r�sit tronul zic�nd frumoasele vorbe: „S� dea Rom�niei s�-i fie mai bine f�r� mine dec�t cu mine!“ A urcat pe tron Carol de Hohenzollern si s�rb�toare a devenit 10 mai, Ziua Regalit�tii. Dar mai ales �n scoli si �n sate, adev�rata s�rb�toare national� era tot 24 ianuarie. Anul acesta 24 ianuarie este s�rb�toare legal�, cu zi liber� si cei mai multi dintre rom�ni vor s� fie acas�, fie pe p�rtii. Elevii vor avea si ei zi liber� si este mai greu s�-i aduni la manifest�ri. Dar cei ce simt rom�neste vor g�si un mijloc s� s�rb�toreasc� Unirea: la scoal�, la biseric�, la muzeu sau la c�minul cultural. Este o dat� important� a istoriei noastre si trebuie si cinstim memoria celor care au fost p�rintii Rom�niei moderne, cei care au f�cut primii pasi pentru Rom�nia Mare. Pentru rom�ni, s�rb�torirea Centenarului Marii Unirii trebuie s� �nceap� cu 24 ianuarie!
|