 „P�rintele Iustin este �i va r�m�ne �n sufletele noastre ca un mare duhovnic rom�n“
• pe adresa de e-mail a cotidianului Monitorul continu� s� soseasc� mesaje de sus�inere pentru p�rintele Iustin P�rvu, de la M�n�stirea Petru Vod� • tulbura�i, oamenii �i �ndreapt� semnele de �ntrebare c�tre capii Mitropoliei Moldovei �i Bucovinei • „Ori se vrea scindare �n Biseric�? Ori cineva se teme c�-i scade autoritatea fiindc� nu i se d� ascultare...“, se spune �n unul dintre mesaje • „Acest spontan interes nici m�car nu poate ascunde faptul c� nu grija pentru starea p�rintelui Iustin �i a ob�tii sale este mobilul pogor�rii din �naltul Mitropoliei, ci v�dite interese nu �ntru totul ortodoxe!“, este un pasaj dintr-un alt mesaj • Articolele publicate �n ziarul Monitorul, �n care am prezentat schimbarea din st�re�ie a p�rintelui Iustin P�rvu, de la M�n�stirea Petru Vod�, continu� s� suscite interes. Pe adresa noastr� de e-mail continu� s� soseasc� mesaje de la persoane care au avut ocazia s� se afle �n preajma acestui preot d�ruit de Dumnezeu cu harul �n�elepciunii �i cu o mare iubire pentru aproape, duhovnic pentru credincio�i din toat� �ara, dar �i dintre cei pleca�i �n str�in�tate.
Nedumeri�i �i tulbura�i suflete�te, cei care ni s-au adresat caut� explica�ii, pun �ntreb�ri legate de conjunctura �n care a avut loc aceast� schimbare, la care �i dau �i r�spunsul, g�sind c� este rezultatul intereselor celor de la v�rful Mitropoliei Moldovei �i Bucovinei. Mai mult dec�t orice, �ns�, ei cer aflarea adev�rului din spatele „t�cerii“ care s-a a�ternut peste acest caz care a provocat tulburare nu doar �n Neam�, ci �i peste grani�ele ��rii. „Legea t�cerii de care scrie�i (se face referire la articolul „Legea t�cerii“, la M�n�stirea Petru-Vod�, publicat pe 6 aprilie a.c. - n.r.) nu este dec�t legea p�cii cre�tine ce fiecare cre�tin bun o �ine �i mai ales acum �n Postul Sfintelor Pa�ti. Ar trebui s� v� �ntreba�i ce caut� Mitropolia cu schimb�ri de genul acesta tocmai acum �n Postul Mare, c�nd e timp de poc�in��, de pace, de smerenie �i nu de �nsc�un�ri... �i ce caut� poli�ia �n acest caz? Care �i �n monahism ascultarea este p�n� la p�cat... Cu alte cuvinte, face�i s�p�turi ca s� da�i de adev�r...“, este unul dintre aceste mesaje.
„Ob�tea este primul elector, fiind cea mai �ndrept��it� prin cunoa�terea celui pe care-l aleg conduc�tor“
„Din nou, este evident c� atributul de mas� manipulabil� a poporului prea credul �n toat� acurate�ea bunei lui credin�e, se constituie �n obiectul unei strategii a acelei epoci de trist� amintire, stare experimentat� �i cu rezutate probate.
S�nt �ntreb�ri simple �i logice al c�ror r�spuns scoate la iveal� absurdul argumentelor cu care se �ncearc� a adormi con�tiin�ele treze ale trezvitorilor �nc� �n via��, cu care se �ncearc� a face din dragostea p�n� la sacrificiu pentru omul lui Dumnezeu, o fapt� a neascult�rii... Deci �ntreb:
Oare s�nt legende paginile �ntregi care cople�esc puterea de suportare omeneasc� cu evocarea suferin�elor suportate zi de zi, �aptesprezece ani de c�tre acest neputincios acum p�rinte Iustin? Oare pu�ini s�nt cei care �i-au pus oasele la temelia bisericilor pentru care nu a iconomisit Domnul ca pentru acest p�rinte Iustin, care iat�-l acum socotit neputincios. Oare nu om a fost acela care a ie�it biruitor din locul acela care simula iadul? Ba bine�n�eles c� este acela�i om! �i-atunci, dac� Domnul a hot�r�t astfel la ceasul c�nd al�ii au c�zut ca spicele, oare va fi acum neputincios �nsu�i Domnul s�-l �nt�reasc�, s�-l apere, s�-l sfatuiasc�, la tot lucrul bun, m�ntuitor pentru el �i pentru p�stori�ii lui? Nicidecum!
Apoi, �ntreb: de ce at�ta bun�voin�� abia acum, dup� ce 16 ani nimeni din mai marii clerului n-a vrut s� �tie sau s� se �tie despre p�rintele Iustin �i ob�tea sa. Acest spontan interes nici m�car nu poate ascunde faptul c� nu grija pentru starea p�rintelui Iustin �i a ob�tii sale este mobilul pogor�rii din �naltul Mitropoliei, ci v�dite interese nu �ntru totul ortodoxe! Niciodat�, �n anii �tia de existen�� modest� �i cuminte, c�nd cei care au venit la Petru Vod� au contribuit cu pu�inul lor, sau cu darul lor la, spre exemplu, pictarea bisericii a�a cum nu mai este o alta �n �ar�, la dotarea m�n�stirii sau cu alte fapte binecuv�ntate, negre�it, to�i, au f�cut acestea spre slava lui Dumnezeu �i pentru p�rintele Iustin! Niciodat� mai marii clerului n-au trimis un cuv�nt de bun�voin��, de binecuv�ntare, de �n�elegere, de m�ng�iere...
Dintru �nceputuri, din c�te �tiu, �n monahism, stare�ul este un simbol mobilizator, un sus�in�tor al duhului ob�tii spre cele lucr�toare pentru via�� ve�nic� �i nu un simplu administrator care dac� nu absolv� examenul de capacitate decade din func�ie!
�i iar�i, s� fim serio�i: dac� p�rintele urm�rea s�-�i invalideze poten�ialul de stare�, se grijea cu �n�elepciunea dat� de starea de rug�ciune, s� a�eze lucrurile din timp, astfel ca nici ob�tea sa, nici ceilal�i care-l cunosc �i-l iubesc s� nu considere acesta ca un lucru nefiresc, ci dimpotriv� o voire la vreme potrivit�. Ob�tea este primul elector, fiind cea mai �ndrept��it� prin cunoa�terea celui pe care-l aleg conduc�tor, iar acceptarea de c�tre episcopul locului vine doar s� �nt�reasc� aceast� alegere, nicicum nu poate fi canonic� o impunere de stare�. �i-apoi, �n istoria monahismului exist� exemple de stare�i care �i-au �mplinit misiunea de p�storire des�v�r�it�, chiar fiind plini de neputin�e trupe�ti!“
„La b�tr�ne�ea �n�elepciunii P�rintelui Iustin nu vor putea ajunge...“
„Am fost martorul evenimentelor. Nu sunt deform�ri �n cele prezentate. Mai trist este c� ungerea noului stare� s-a f�cut, se pare, �n intervalul de timp c�t �nal�ii de la Ia�i a�teptau masca�ii pentru a fi proteja�i la plecare.
Opinia mea este c� se �tia la nivel �nalt c� �nlocuirea p�rintelui Iustin va genera nemul�umiri �n r�ndul credincio�ilor �i, cu toate astea, s-a for�at numirea altui stare� f�r� a prezenta argumente credibile pentru popula�ie. Momentul ales pentru �nlocuirea stare�ului arat� c� au primat interesele administrative risc�ndu-se cu bun� �tiin�� pata ce se va arunca peste credin�a ortodox� �i organizarea monahal� �n Postul Pa�telui“.
„Numele meu este Ilina Petri�or Ovidiu, s�nt profesor de religie la Colegiul Na�ional Elena Cuza din Craiova �i m� adresez �n calitate de ucenic (nevrednic) al p�rintelui Iustin care, dup� c�t �ti�i, trece prin momente deosebit de grele.
Eu �l cunosc pe p�rintele de peste 10 ani �i �nc� m� spovedesc la sfin�ia sa. Nu am stof� de ap�r�tor al unui sf�nt, dar consider c� este de datoria mea s� lupt pentru adev�r. A� dori ca �i dumneavoastr� s� m� sprijini�i �n acest demers. (...) Eu �nsumi am luat parte la mi�carea de revolt�, despre care s-a scris �n Monitorul de Neam� �i �n Rom�nia Liber�. Lumea este confuz�, crez�nd c� p�rintele este cel care a �naintat «demisia», lucru fals, �ns� p�rintele nu poate s� nu «asculte» de mitropolitul Daniel �i s� dea o pild� de neascultare. (...) V� da�i seama? Parc� �i v�d pe cei de la mitropolie cum s-au ascuns de frica oamenilor �n chilia p�rintelui �i cum �l sileau cu vorbe dure pe p�rintele s� ias� afar� �n ploaie (a plouat pu�in cu grindin�) s� potoleasc� mul�imea, �n timp ce ei st�teau ca la�ii“.
„Zguduitor articolul dvs. E trist c� �n Postul Mare se �nt�mpl� a�a ceva. Dar totul e cu �ng�duin�a Domnului... P�rintele Iustin este �i va r�m�ne �n sufletele noastre ca un mare duhovnic rom�n, indiferent de cei care g�sesc motiv c� e... prea b�tr�n... Le va veni �i lor r�ndul s� �mb�tr�neasc� ... dac� nu s�nt, deja, peste 50 ani... Dar la b�tr�ne�ea �n�elepciunii P�rintelui Iustin nu vor putea ajunge... S� ne rug�m Domnului pentru unire �i iertare... Important e c� dvs. �i credincio�ii au dovedit unire �n fa�a celor care l-au dat jos pe p�rintele... �i mai mult dec�t at�t, iubirea nepre�uit� cu care e �nconjurat marele nostru duhovnic, p�rintele Iustin“.
„Face�i foarte bine s� �l sprijini�i pe p�rintele Iustin; locuiesc �n Italia �i s�nt indignat de deciziile luate de mai-marii Bisericii. S�nt de acord cu dvs. �i cu cei ce �l sus�in“.
|
Autentificare
