Dreptul de a protesta �n strad�, �mpotriva activit�tii Parlamentului, trebuie validat nu numai de autorizare, ci si de prezenta la urnele de vot
Sistemul democratiei parlamentare reprezentative, pe care ni l-am ales, este cel care ne tine aproape de Europa si nu de vreun trib din jungla Amazoniei. �n acest sistem, fiecare parlamentar reprezint� c�teva zeci de mii de cet�teni, care l-au ales, pentru a vorbi si a vota legi, �n numele lor. �ntr-un stat democratic, societ�tii civile i se impune a sta �ntr-o permanent� stare de veghe, pentru a fi prezent� treaz� la urne, de c�te ori i se cere, pentru a constientiza cui si de ce trebuie s�-i acorde votul, pentru a o reprezenta, dar si pentru a cenzura derapajele alesilor. Este stiut c� starea de veghe este o stare solicitant�. �n Rom�nia nu ducem �ns� lips� de comozi, intrati �n „adormire“, care prefer� s� nu stie, s� nu-si �ncarce memoria cu obligatii civice si s� nu participe la vot, pentru ca s� fie reprezentati. Pentru „adormiti“, reprezentativitatea nu este un bun c�stigat, pe care ar putea s�-l cedeze cuiva. Ei se reprezint� pe ei �nsisi. Parlamentul lor este Strada. Faptul c� �n anul de gratie 2017, strada a fost foarte activ� si vocal�, are o explicatie mai clar� dec�t tabla �nmultirii. Numitorul comun al protestelor de strad� a fost frustrarea paroxistic� a „adormitilor“ din decembrie 2016, care au preferat s� stea acas�, ca s�-si preg�teasc� s�rb�torile si soriciul, dec�t s� ias� la vot, pentru a avea cine s�-i reprezinte �n Parlament. Multora dintre acestia, nu spiritul civic le-a lipsit, ci lipsa alternativei, care s�-i mobilizeze s� ias� la vot. O alternativ� credibil� se construieste greu si cu efort, iar top�itul s�pt�m�nal �n piete, este mult mai comod pentru trezirea unor adormiti. Pentru „adormitii“ din decembrie 2016, alternativa este Strada, unde fiecare se crede parlamentar f�r� portofoliu, dar cu smartphfon �n v�rf de b�t. Aroganta acestor parlamentari stradali este nem�rginit�, fiecare �nchipuindu-si c� reprezint� mii de alti „adormiti“, care nu se trezesc nici la chemarea „Iesiti din cas�, dac� v� pas�!“
Paradox rom�nesc, politic� activ� cu adormiti politic
�n Parlamentul actual al t�rii, electoratul activ, neadormit, este reprezentat, dup� puterile acestuia si principiul „Fiecare cu reprezentantii pe care �i merit�“. Partidele din Parlament formeaz� majorit�ti. Majoritatea �si impune Guvernul si Programul de guvernare. Aceasta este esenta democratiei. �n contestarea derapajelor de la mersul democratic, cei mai �ndrept�titi s-o fac�, sunt �n primul r�nd aleg�torii, cei activi, nu adormitii. �n Parlament activeaz� Puterea si Opozitia, si aceasta nu dup� capul lor, ci dup� reguli bine stabilite. De data aceasta, tot din cauza unor adormiti, Opozitia �n Parlament este destul de anemic reprezentat�, iar activitatea ei nu dep�seste pragul butaforiei si bufoneriei. Liderii PNL si USR au hot�r�t s� externalizeze prerogativa de Opozitie, scot�nd-o �n strad�, al�turi de adormitii treziti din amorteal�, a treia zi dup� Scriptur�. �ntr-un regim democratic, protestele de strad� sunt reglementate a se desf�sura dup� reguli precise. Altfel, protestele devin ingredientele certe ale ANARHIEI. Pentru protestatari este mult mai comod f�r� reguli, cu exceptia regulii „F�r� violent�“, atunci c�nd li se interzic excesele comportamentale . Din punct de vedere civic, nu este nimic de �nv�tat din comportamentele unor astfel de protestatari. Principalul obiectiv al Str�zii este Parlamentul si �ndeosebi Majoritatea parlamentar� PSD + ALDE + UDMR. Verdictul Str�zii este categoric, locul acestor parlamentari este la pusc�rie, conform sloganului „DNA, s� vin� s� v� ia!“ Nu contest, fiecare cet�tean are dreptul la protest legal si poate emite verdicte la adresa alesului s�u. Culmea este c� electoratul majorit�tii nu a validat astfel de verdicte, nu a iesit �n strad�, dec�t s� cinsteasc� memoria fostului rege, decedat recent. Electoratul majorit�tii parlamentare, este �njurat ca la usa cortului �n strad�, indirect prin reprezentantii s�i parlamentari, si asta �n numele democratiei. Sau te pomenesti c� protestatarii formeaz� Parlamentul din umbr�, unde ei reprezint�, f�r� a avea vreun mandat, si interesele electoratului activ al majorit�tii, care beneficiaz� astfel, f�r� s� stie, de dubl� reprezentativitate, at�t �n Parlament c�t si �n Strad�. M-a socat imaginea recent� a unui protestatar din Piata Victoriei. Avea at�rnat de g�t un carton pe care scria - „Eu reprezint ROM+NIA“
�n protestele neautorizate, fiecare protestatar nu reprezint� pe nimeni altcineva, dec�t doar pe sine
F�r� a actiona sub auspiciile unei autoriz�ri, nici un protestatar, oric�t de vocal si de bine intentionat ar fi, nu reprezint� pe nimeni, �n afar� c� se reprezint� doar pe sine. Dac� se adun� o mie de protestatari, ei reprezint� o mie de cet�teni. Dac� se adun� o sut� de mii, acestia reprezint� o sut� de mii de cet�teni. �n atari situatii, Parlamentul si Guvernul trebuie s� preia semnalul ca venind strict din partea acestora si s�-l pun� �n acord cu vointa majorit�tii celor care au iesit la vot, si astfel s-au calificat. Scaunele din Parlament ale reprezentantilor celor care nu au iesit la vot au r�mas goale. Aceasta nu certific� dreptul acestor „parlamentari“ f�r� portofoliu, de a se cantona �ntr-o perpetu� negare a majorit�tii parlamentare, recte a majorit�tii electoratului care a iesit la vot. Este cea mai nedemocratic� atitudine civic�, care este vecin� de gard cu anarhia. Si acest gard este din ce �n ce mai subred.
|