Neamtul - file �n istoria Marii Uniri

„N-au fost zile de restriste trďż˝ite de mine de la urcarea mea pe tron, ci zile de otelire si ďż˝mbďż˝rbďż˝tare, Pronia Cereascďż˝ voind sďż˝ punďż˝ la ďż˝ncercare pe om si Rege la datoria lui. Aurora la orizont pare cďż˝ renaste si ďż˝n curďż˝nd ostasul romďż˝n va fi chemat sďż˝-si spunďż˝ ultimul cuvďż˝nt. Dreptatea Celui Prea ďż˝nalt nu va ďż˝ngďż˝dui sďż˝ se facďż˝ nedreptate tďż˝rii mele si cu aceastďż˝ ďż˝ncredere beau paharul meu pentru tara mea“. (Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, august 1918, Bicaz)

Un an ďż˝ntreg desparte Romďż˝nia de centenarul celui mai important eveniment al istoriei ei, 1918, anul Marii Uniri, rezultat al efortului eroic al romďż˝nilor ďż˝n ceea ce noi numim Rďż˝zboiul de Reďż˝ntregire Nationalďż˝. Se foloseste mai nou conceptul „Rrďż˝zboiul de ďż˝ntregire Nationalďż˝“, dar noi rďż˝mďż˝nem credinciosi ideii cďż˝ Romďż˝nia Mare din timpul lui Ferdinand este o reďż˝ntregire a Daciei, o idee atďż˝t de dragďż˝ pasoptistilor. Neamtul, un judet ce nu cuprindea pe atunci Romanul si comunele din jurul sďż˝u, era ďż˝n mare parte montan si cu o granitďż˝ largďż˝ cu Imperiul Austro-Ungar, din muntii Bistritei, la apus de Brosteni, pďż˝nďż˝ pe valea Bicazului si ďż˝n muntii Tarcďż˝ului. Nu e de mirare cďż˝ Neamtul a cunoscut ďż˝n perioada 1916-1918 tot ceea ce ďż˝nseamnďż˝ rďż˝zboiul, cu toate ororile sale, cu fronturi, bejenii, rechizitii, case si gospodďż˝rii distruse, tati si frati care nu s-au mai ďż˝ntors acasďż˝. Si nu doar din cauza prezentei armatelor inamice austro-maghiaro-germane, ci si a prezentei aliatilor rusi, dar care s-au purtat de multe ori cu populatia civilďż˝ ca si cďż˝nd ar fi fost armatďż˝ de ocupatie. La 15 august 1916, de Sfďż˝nta Maria Mare, clopotele din Vechiul Regat au ďż˝nceput sďż˝ sune: Romďż˝nia intra ďż˝n rďż˝zboi. ďż˝n perioada neutralitďż˝tii, statul romďż˝n se pregďż˝tea de rďż˝zboi si se concentra asupra trecďż˝torilor spre Transilvania. Neamtul era un judet cu granitďż˝ al Moldovei si de aici plecau douďż˝ mari pasuri spre Transilvania, pasul Bicaz si pasul Tulghes. Prin acestea, dar si prin alte trecďż˝tori mai mici, au trecut la 15 august soldatii romďż˝ni din Armata a IV-a a generalui Prezan cďż˝ntďż˝nd un nemuritor „Treceti batalioane romďż˝ne Carpatii“ si cu „inima la trecďż˝tori“ i-au asteptat romďż˝nii ardeleni cu pďż˝ine, sare si... vinars si succesele militare au venit ďż˝ntr-o primďż˝ fazďż˝, cu mari sacrificii. Documentele vremii amintesc cďż˝ ďż˝n satele nemtene de granitďż˝ au ďż˝nceput sďż˝ curgďż˝ cďż˝rutele pline cu rďż˝niti. Divizia 14 romďż˝nďż˝ condusďż˝ de generalul Paraschiv Vasilescu a trecut granita de-a lungul vďż˝ilor Bicazului si Bistricioarei, ocupďż˝nd Almasul, Tulghesul, Bilborul si apoi Toplita, ca Brigada 4 Mixtďż˝ sďż˝ ocupe si orasul Gheorghieni. Dar pentru cďż˝ ďż˝n ciuda promisiunilor armata rusďż˝ nu a initiat contraofensiva ďż˝n Bucovina, divizia romďż˝nďż˝ a fost pusďż˝ ďż˝n dificultate, dďż˝ndu-se lupte crunte ďż˝n zona de „Cumpďż˝nďż˝ a apelor“, pe ďż˝nďż˝ltimi ďż˝n conditiile unui frig cumplit, multi dintre soldati degerďż˝nd. De mare importantďż˝ au fost luptele de la Pietrele Rosii, astďż˝zi ďż˝n comuna Grinties, cďż˝nd un batalion din Regimentul 56 a avut 80 de morti. Dar, dupďż˝ lupte intense pe platourile Cďż˝limanilor si Hďż˝smasului, dupďż˝ trei ofensive reusite, generalul Constantin Prezan stďż˝pďż˝nea ďż˝nďż˝ltimile muntilor Ghiurgiu si Harghita.

Membrii familiei regale, la Piatra si Bicaz

ďż˝ntre satele Tulghes si Grinties, pe valea Bistricioarei, s-a dat o luptďż˝ cumplitďż˝ ďż˝ntre romďż˝ni si unguri. S-a ajuns la luptďż˝ la baionetďż˝ si ďż˝nclestďż˝rile au ajuns pďż˝nďż˝ ďż˝n apele rďż˝ului de s-au umplut malurile de lesuri, iar apa pleca rosie la vale. Locului si astďż˝zi ďż˝i zice Sďż˝ngeroasa, iar trupurile soldatilor romďż˝ni, ďż˝n numďż˝r de 66 care au putut fi gďż˝site, au fost ďż˝nmormďż˝ntate lďż˝ngďż˝ vechea bisericutďż˝ greco-catolicďż˝. Dezastrul de Turtucaia a fďż˝cut ca multe trupe sďż˝ fie dislocate ďż˝n Dobrogea, iar Armata de Nord, izolatďż˝ si atacatďż˝ de trupe austro-ungare si germane, a fost silitďż˝, desi victorioasďż˝ pe front, sďż˝ se retragďż˝. Coloanele de refugiati s-au ďż˝ndreptat ďż˝n cďż˝rute spre Roman, gďż˝zduiti ďż˝n conditii grele. Preotul Alexandru Romanescu din Grinties nota pe un Liturghier: „La 31 octombrie, noaptea, spre 1 noiembrie 1916, am pďż˝rďż˝sit satul si ne-am dus la Grumďż˝zesti pentru cďż˝ satele Grinties si Poiana au fost teatru de rďż˝zboi ďż˝ntre noi si nemti. Pe 30 noiembrie au venit rusii si au stat aici pďż˝nďż˝ ďż˝n primďż˝vara lui 1918 cďż˝nd s-a fďż˝cut la ei revolutia“. Regimentul 15 Rďż˝zboieni Piatra-Neamt, continuator al Regimentului 15 Dorobanti ce luptase la Plevna si Grivita, a luptat pentru eliberarea Transilvaniei ďż˝n 1916 pe Valea Uzului si apoi s-a distins ďż˝n grelele lupte ale anului 1917 la Ciresoaia, Cosna, Muncelu, Pralea sau Oituz, ca apoi sďż˝ lupte pentru apďż˝rarea Romďż˝niei Mari ďż˝n Transilvania si Ungaria, soldatii sďż˝i intrďż˝nd triumfďż˝tor ďż˝n Budapesta. Judetul Neamt si-a legat istoria sa din primul rďż˝zboi mondial si de familia regalďż˝: printul Carol, viitorul rege, era comandant de unitate militarďż˝ la Tďż˝rgu-Neamt si nu a fost unul cu purtare exemplarďż˝; regina Maria a fďż˝cut mai multe vizite la spitalele judetului ďż˝n 1917, iar ďż˝n 1918, familia regalďż˝ s-a refugiat la Bicaz, dupďż˝ nedreapta pace de la Buftea Bucuresti. ďż˝n august 1917, regina era la Piatra. ďż˝n momentul ďż˝n care era sďż˝ pďż˝rďż˝seascďż˝ cantina din garďż˝ spre a vizita spitalele din oras, prefectul orasului i-a spus Majestďż˝tii Sale cďż˝ un aeroplan dusman zboarďż˝ deasupra gďż˝rii si cďż˝ ar fi bine sďż˝ mai rďż˝mďż˝nďż˝ acolo cďż˝teva minute, ďż˝nsďż˝ Regina i-a rďż˝spuns: „Nu face nimic! Sďż˝ mergem la datoria noastrďż˝!“ Si ďż˝n zgomotul tunurilor contra aeroplanului inamic, Regina s-a urcat ďż˝n automobil si a plecat ďż˝n oras. ďż˝n vara anului 1918, guvernul i-a propus Regelui Ferdinand I sďż˝ se retragďż˝ cu ďż˝ntreaga familie (Regina Maria, principesele Ileana, Mďż˝rioara, Elisabeta si principele Nicolae) la Bicaz. Pe 11 august, regele Ferdinand ďż˝mplinea vďż˝rsta de 53 de ani, iar ďż˝ntreg guvernul s-a prezentat la Bicaz pentru a-l felicita de ziua sa de nastere. Multumind pentru felicitďż˝ri, regele Ferdinand a tinut un discurs optimist: „N-au fost zile de restriste trďż˝ite de mine de la urcarea mea pe tron, ci zile de otelire si ďż˝mbďż˝rbďż˝tare, Pronia Cereascďż˝ voind sďż˝ punďż˝ la ďż˝ncercare pe om si Rege la datoria lui. Aurora la orizont pare cďż˝ renaste si ďż˝n curďż˝nd ostasul romďż˝n va fi chemat sďż˝-si spunďż˝ ultimul cuvďż˝nt. Dreptatea Celui Prea ďż˝nalt nu va ďż˝ngďż˝dui sďż˝ se facďż˝ nedreptate tďż˝rii mele si cu aceastďż˝ ďż˝ncredere beau paharul meu pentru tara mea“, dupďż˝ cum afla preotul Constantin Matasďż˝ si nota ďż˝ntr-un volum al sďż˝u din 1929.

„Ceahlďż˝ul n-a rďż˝mas la dusmani,/ Ceahlďż˝ul s-a ďż˝ntors acasďż˝“

Octavian Goga rostea si el cu profetice cuvinte despre Ceahlďż˝ul care era sub stďż˝pďż˝nire vremelnicďż˝ austro-maghiarďż˝: „De peste granita cea nouďż˝,/ Ca o sďż˝lbaticďż˝ urgie/ Strigďż˝nd spre tarina Moldovei/ Un munte s-a pornit sďż˝ vie…/ Si va sďż˝-nsemne cronicarul/ Atunci o zi vijelioasďż˝,/ Ceahlďż˝ul n-a rďż˝mas la dusmani,/ Ceahlďż˝ul s-a ďż˝ntors acasďż˝“. Tot la Bicaz a primit familia regalďż˝ si vestea uciderii tarului Nicolae al II-lea, rudďż˝ cu regina Maria. Aceasta a cerut preotului de sat sďż˝ tinďż˝ o slujbďż˝ de pomenire pentru tar si familia sa ďż˝n mica bisericutďż˝. Tot la Bicaz primesc regele si regina o veste cumplitďż˝: printul Carol pďż˝rďż˝sea comanda unitďż˝tii sale si pleca sďż˝ se cďż˝sďż˝toreascďż˝ cu Zizi Lambrino, travestit si ďż˝n teritoriu inamic. Un alt ofiter aflat ďż˝ntr-o asemenea situatie ajungea ďż˝n fata plutonului de executie. Printul era certat, era iertat, era trimis ďż˝n surghiun la Horaita, la mďż˝nďż˝stire. Dar nďż˝ravurile nu le-a lepďż˝dat si Romďż˝nia a avut de suferit de pe urma lor. La 1 septembrie 1918, regele pleca la Iasi si Romďż˝nia reintra ďż˝n rďż˝zboi. Basarabia se unise cu Romďż˝nia ďż˝ncďż˝ din martie pe fondul rďż˝zboiului civil din Rusia. A venit rďż˝ndul romďż˝nilor din Bucovina si Transilvania si Banat sďż˝-si decidďż˝ soarta. La 1 decembrie 1918, ďż˝ntre cei 1.228 de delegati din comunele Transilvaniei s-au aflat si sďż˝teni din Bicazu Ardelean, care au votat pentru Romďż˝nia Mare si ca sďż˝ nu mai fie granitďż˝ ďż˝ntre romďż˝ni si pďż˝rďż˝ul Chisirig sďż˝ nu mai despartďż˝ Bicazele. La Marea Adunare Popularďż˝ de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a participat si preotul Victor Barna (tatďż˝l profesorului Augustin Barna), care a fost deputat ďż˝n primul parlament de dupďż˝ Unire. La 1 decembrie 1918 se fďż˝cea Romďż˝nia Mare, iar satele din muntii Neamtului nu mai erau la hotare, ci ďż˝n mijloc de tarďż˝, iar locuitorii nu mai treceau de o parte si de alta prin „vama ursului“, ci pe drumurile pietruite din trecďż˝tori. Armata romďż˝nďż˝ ďż˝nainta victoriasďż˝ pďż˝nďż˝ la Budapesta, iar ďż˝n urma sa refugiatii ardeleni si cei moldoveni din satele de granitďż˝ se ďż˝ntorc la gospodďż˝riile lor pe care le gďż˝sesc distruse. Au fost distruse sute de case, scoli, precum cele din Mďż˝dei si Borca, poduri si chiar biserici (precum cea din satul Corbu). Vechea granitďż˝, care despďż˝rtea pe romďż˝ni, este desfiintatďż˝, de la Brosteni si pďż˝nďż˝ la Tarcďż˝u. ďż˝n regiune, au rďż˝mas mďż˝rturie cimitire rusesti si romďż˝nesti, transee si cazemate. Monumentele ridicate au rďż˝mas mďż˝rturie despre eroismul muntenilor Neamtului, despre sďż˝ngele lor vďż˝rsat pe altarul patriei si le aflďż˝m de la Tarcďż˝u, la Borca sau la Tulghes, ďż˝n curtile bisericilor sau pe locul unde s-au desfďż˝surat ďż˝nclestďż˝rile rďż˝zboiului. ďż˝n Romďż˝nia Mare, Ferdinand I ďż˝ntregitorul s-a tinut de cuvďż˝ntul dat sodatului-tďż˝ran ďż˝n transeele de la Mďż˝rďż˝sesti: a fďż˝cut reforma agrarďż˝ si electoralďż˝. Rďż˝zboiul lďż˝sase ďż˝n urma sa suferintďż˝ si lipsuri, dar romďż˝nii ďż˝si vedeau ďż˝mplinit visul de veacuri - Unirea - si, mai mult, aveau un pďż˝mďż˝nt al lor care sďż˝-l munceascďż˝ si sďż˝-l apere. Cei mai multi dintre noi, de prin sate, am mostenit pďż˝mďż˝ntul primit atunci. ďż˝ncďż˝ de atunci, Romďż˝nia primea o nouďż˝ zi de sďż˝rbďż˝toare, pe lďż˝ngďż˝ 10 mai, Ziua Regalitďż˝tii si Zi Nationalďż˝ pďż˝nďż˝ la 1947 si 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor. 1 decembrie era sďż˝rbďż˝toarea unirii cu Transilvania si ďż˝n acelasi timp desďż˝rvďż˝rsirea Romďż˝niei Mari. Se sďż˝rbďż˝torea ďż˝n biserici si ďż˝n scoli, de cele mai multe ori dupďż˝ cum aratďż˝ presa veche nemteanďż˝. Regele Ferdinand n-a apucat sďż˝ se bucure prea mult de ea, murind ďż˝n 1927. Carol al II-lea, amator de fast si paradďż˝ i-a acordat o atentie deosebitďż˝, dar atunci, ca si azi de altfel, erau o multime de sďż˝rbďż˝tori legale. Desigur, la ďż˝nceputul anilor 30 erau mai multe motive de sďż˝rbďż˝toare si bucurie. Dupďż˝ perioada comunistďż˝ am ďż˝nteles ce importantďż˝ a fost ďż˝n istoria noastrďż˝ realizarea Marii Uniri. Si chiar dacďż˝ astďż˝zi nu mai avem o Romďż˝nie Mare sďż˝nt multe de sďż˝rbďż˝torit si poate cďż˝ noi, nemtenii, si noi, romďż˝nii, poate vom trece peste toate care ne despart si ne vom bucura ďż˝mpreunďż˝.

Profesor dr. Daniel DIEACONU


N.R.: Titlul si intertitlurile acestui articol apartin Redactiei Monitorul