TINERII, �n capitala unui judet de munte, �n zilele noastre
RELEUL PIETRICICA O m�mic� m-a �ndemnat s� c�nt�resc ghiozdanul fiicei sale. Avea pe putin cinci, sase kilograme, iar pustoaica firav�, elev� la un renumit colegiu din Piatra, avea, cu tot cu telefonul mobil, cam 40. Zilnic, p�sesc pe l�ng� trei licee din oras, trec pe l�ng� adolescenti, �mi fac destul de greu loc pe trotuarele �nguste, �ntesate cu tineri si tinere, �i admir, �i invidiez frumos pentru tineretea lor, ne atingem privirile, hainele, ne mai zicem frantuzeste pardon, �ntotdeauna av�nd directii contrare si la dus si la �ntors. Dimineata �i v�d cum vin la scoal�, pe jos, cu ghiozdanele �n spate, cobor�nd din masinile p�rintilor sau din taxiuri, marea lor majoritate vorbind sau ascult�nd, cu sau f�r� c�sti, sf�ntul telefon mobil. Mai intr� ei �n c�te un boutique bine plasat, de unde cump�r� c�te un sandwich pe care �l �nfulec� din mers spre scoal�. Seara, dup� ore, tinerii de la licee, colegii, gimnazii, ies de la cursuri, cu ghiozdanele lor �n spate, au ei locurile lor unde, �n mare majoritate mai stau, mai fac g�l�gie, r�d, se giugiulesc, �si mai aprind c�te o tigar�, sunt fermec�tori. Asadar, m� �nt�lnesc zilnic, m� ciocnesc, pe trotuar, cu acesti tineri din Piatra. Sunt frumosi. B�ietii, mai desirati sau mai scunzi, cu sau f�r� ochelari de tocilar, cu frizuri care de care mai interesante, cu pantaloni str�mti la picior, �nc�lt�ri la mod�, cu vocile lor �n schimbare, unii mai nonsalanti, altii mai timizi. Iar fetele, cu urechea lipit� de telefon, unele mai cochete, altele mai sterse, unele mai maturizate, cu tentative de rimel si sofistic�ri feminine, �ncerc�nd parc� s� ard� niste etape, altele �nc� r�mase �n lumea copil�riei. Unde vreau s� ajung? �n capitala acestui judet de munte am num�rat 15 licee, colegii sau gimnazii, c�teva cu nume sonore, de traditie, altele cu o bun� reputatie, ceea ce dovedeste c� mecanismul educatiei functioneaz�, are cursivitate, are tonus. Noi, rom�nii, avem mereu aceast� ciudat� �nclinare c�tre critic� si autocritic�, c�tre autoblamare si minimalizare a ceea ce suntem cu adev�rat. Si eu am tendinta aceasta fiindc�, sincer s� fiu, v�d, seara, prin p�rculetele dintre blocuri, grupuri de tineri si tinere care au un limbaj �nfior�tor de vulgar, care-si trec unul altuia c�te un pet de bere, scuip�, fumeaz� si url�. Care au si aparate ce emit muzic�, �n genere manele de cea mai joas� spet�, �n fine, o fi defularea lor! Dar s� auzi f�tuci care se �ntrec �n a vorbi doar �ntr-un argou de neascultat, e jalnic. �n plus, dac� mai si citesti, afli dintr-un recent Studiu de Evaluare si Analizare Educational�, c� 42% dintre elevii rom�ni de 15 ani sunt analfabeti functional, adic� pot s� scrie si s� citeasc�, dar nu �nteleg textele asimilate. La nivel european, analfabetismul functional este de 20%, cu o tint� de sc�dere de sub 15% �n 2020. Dar poate suntem noi c�rcotasi. Nu cu mult timp �n urm�, la mijlocul lunii septembrie, am avut bucuria de a-l asculta, pe scena Teatrului Tineretului, pe Daniel Ciobanu, un t�n�r desirat, timid, cu o codit� de p�r si cu o barb� rar�, de tranzitie c�tre ce?! C�tre o alt� lume. Dup� Neamt Piano Festival, al c�rui suflet a fost acest t�n�r pianist, absolvent al Liceului de Arte ''Victor Brauner'', pe l�ng� care trec zilnic, privesc altfel tinerii, cu ghizdane, de pe trotuare. Nu pot s� uit tremurul din glasul acestui pianist exceptional, care deja a concertat pe mari scene ale lumii si care are un viitor str�lucit �n fat�, c�nd a deschis prima editie a unui festival de pian la Neamt, pentru care s-a luptat, chiar la v�rsta lui. Era �nc�ntat, emotionat sincer c� sala teatrului era plin� ochi. Iar �n ochi avea un bob de lacrim� . Asta dup� ce, dac� o s� c�utati pe Google, spre exemplu, concursul de pian Arthur Rubinstein din Tel Aviv, unde el a avut succes, sau Carnegie Hall din New York si Wigmore Hall din Londra, sau turnee �n Japonia, China, Africa de Sud sau Taiwan… Si v� mai pot da exemple. George Cristian Potrivitu Boc�net, un ochelarist de la Colegiul National Stefan cel Mare din T�rgu Neamt. Este acum la o a doua diplom� �n tehnici spatiale si instrumentatie satelitar�. De anul trecut lucreaz� �n Japonia, la Agentia Spatial� JAXA, pentru teza de masterat �n domeniul propulsoarelor magnetoplasmatice. E un t�n�r din Humulesti. Asadar, m� �ntelegeti de ce �mi place s� trec, zi de zi, printre tinerii de pe trotuarele din fata unor licee din Piatra. Si s� caut, dincolo de hainele lor fistichii si de nonsalanta lor de �nteles.
|