La usa Casei Regale, ca la usa cortului
Sunt republican prin traditie mostenit�, dar m� voi abtine s� fac trimiteri critice explicite la adresa fostului rege Mihai I, care acum, la v�rsta de 96 ani este �n pragul bilantului unei vieti si de trecerea la cele vesnice. Reactia mea este motivat� de �ncerc�rile sefului Casei Regale a Rom�niei, principesa Margareta, secondat� de consortul ei, principele Radu Duda, de a reinventa monarhia, la statura ei din perioada 1940-1947. Printre aceste �ncerc�ri, �n iunie 2016, principesa Margareta, �n calitate de sef al Casei Regale, l-a invitat la Palatul Elisabeta pe Liviu Dragnea, �n calitate de lider PSD, pentru a purta discutii, printre altele, despre Statutul Casei Regale a Rom�niei. Dup� discutii si dup� poza de rigoare, Dragnea a promis c� va discuta cu premierul Daniel Ciolos, ca s� promoveze prin Ordonant� de urgent� un Statut prin care Casa Regal� s� obtin� o subventie de la Bugetul de stat, �n sum� de 4,5 milioane euro anual, sum� necesar� �ntretinerii acestei Case. Guvernul Ciolos, mai republican, nu a muscat momeala, a scris un proiect, dar nu s-a gr�bit s�-l aprobe prin ordonant�. Ce se stie mai putin, este c� exist� un Statut al Casei Regale a Rom�niei, scris si aprobat de �nsusi fostul rege Mihai I, la 30 decembrie 2007. Statutul conceput de Mihai I contine si Normele fundamentale privind organizarea si functionarea Casei Regale. Prin Statut, Mihai I stabilea pentru sotia sa, Principesa Ana de Bourbon-Parma, titulatura de Regin� a Rom�niei, desi acesteia nu i s-a recunoscut niciodat� vreun rol public �n Rom�nia. Mihai I s-a c�s�torit cu Principesa Ana la 10 iunie 1948, c�nd acesta nu avea dec�t titulatura de ex-rege. Tot prin statut, era recunoscut ca membru al Casei Regale si nepotul lui Mihai I, principele Nicolae pe care monarhistii rom�ni �l vedeau �n succesiune, ca viitor sef al Casei Regale. Acest fapt avea s� declanseze ulterior un cutremur devastator �n Casa Regal� a Rom�niei.
Cutremurul din Casa Regal� a Rom�niei
Conform convingerilor Conventiei Nationale pentru Monarhie Constitutional�, cuplul Margareta - Duda a fost permanent preocupat de �ndep�rtarea Principelui Nicolae din structura Casei Regale. Asa c� �n data de 1 august 2015, Principele Nicolae a fost retrogradat la conditia de simplu cet�tean, de la membru al Casei Regale, la cea de membru al familiei regale, ca nepot al lui Mihai I. A fost scos si din testament. Pozitia cuplului Margareta - Duda a fost �nt�rit� si consfintit� �n martie 2016, c�nd Mihai I s-a retras din viata public�, nominaliz�nd prin Statut ca Principesa Margareta s� fie sef al Casei Regale si custodele acesteia. Monarhisti revoltati au taxat retrogradarea lui Nicolae ca „lovitur� de Palat“. Replicile cutremurului au fost multiple, produc�nd fisuri iremediabile �n structura de imagine si credibilitate a Casei Regale, propag�nd un scandal �n mediile europene, scandal de care Rom�nia nu are de ce s� fie m�ndr�. Nepotul Nicolae a acceptat s� nu mai fac� parte din Casa Regal�, �n schimbul unei sume forfetare lunare, oferit� pentru ca acesta s�-si tin� gura sau s� nu aib� comportamente discutabile. Dar neconformismul manifestat de acesta, i-a atras si anularea sumei forfetare, oblig�ndu-l s�-si caute un job. Ultimul cutremur, care a amplificat scandalul european, a fost �nregistrat recent de �ncercarea nepotului Nicolae de a-l vedea pe bunicul Mihai I, la resedinta acestuia din Elvetia, fort�nd usa de intrare a domiciliului respectiv. Scandalul a fost declansat de pl�ngerea penal�, �naintat� �n procedur� de mahala, de Principesa Margareta, politiei elvetiene. Pe ansamblu, scandalul Casei Regale a debutat c�nd a fost f�cut� public� decizia fostului rege de a-i retrage Principelui Nicolae titlul regal, pe motiv c� nu are calit�tile necesare de a face parte din Casa Regal�. Scot�ndu-l astfel din succesiune pe nepotul Nicolae, fostul rege Mihai I a decis ca titlul de custode al Casei Regale s�-i revin� fiicei sale, Principesa Margareta. Valurile de scandaluri din Casa Regal� a Rom�niei au darul s� ne conving� c� aceast� institutie de drept privat trebuie s�-si �ncheie mandatul, odat� cu mandatul celui care a fost Regele Mihai. Istoricul Adrian Cioroianu, �n volumele sale scrise pe tema regilor si reginelor Rom�niei, preciza despre fostul rege Mihai I c� acesta „nu a avut nimic spectaculos �n viat�, dar a avut trei lucruri, onoare, loialitate fat� de tar� si credint�“. Este greu de acceptat si nu sunt garantii, c� aceste trei calit�ti pot fi preluate si duse pe mai departe de Casa Regal� condus� de Principesa Margareta, dup� ce Mihai I nu va mai fi.
Liviu Dragnea sfideaz� Republica si Constitutia
Republicanul Liviu Dragnea si monarhistul C�lin Popescu T�riceanu au b�tut palma si au preluat proiectul lui Ciolos aflat la sertar, lans�ndu-l ca initiativ� proprie �n Parlament, pentru a fi aprobat �n regim de urgent�. Dac� Presedintele Senatului C.P.T�riceanu este un partizan cunoscut al ideii modific�rii Constitutiei, �n vederea reinstal�rii monarhiei constitutionale �n Rom�nia, nu reusesc s� �nteleg de ce Liviu Dragnea face parteneriat cu acesta. Prin proiectul lansat, Dragnea si T�riceanu vor s� impun� prin lege, at�t recunoasterea Casei Regale a Rom�niei ca institutie de utilitate public�, c�t si asimilarea statutului sefului Casei Regale cu statutul de fost sef de stat. Si aceasta, �n circumstantele �n care fostul rege Mihai I s-a retras din viata public� �n 2016. Chiar dac� T�riceanu este monarhist si Dragnea �i este aliat, nici unul din ei nu poate ignora faptul c� Rom�nia este o republic�, care nu poate coabita juridic �n paralel cu o institutie public� numit� Casa Regal� a Rom�niei. Rom�nia nu are �n constructia ei constitutional� o Cas� Regal�, ci a avut p�n� �n 1947 o Cas� Regal� a Rom�niei, care a disp�rut odat� cu coroana. Regalitatea pentru Rom�nia ca republic�, este subiect �nchis. Regele Mihai I, o realitate istoric� a anilor 1940-1947, poate fi considerat� si acum o personalitate, ca persoan� fizic�. Dar Casa Regal�, ca persoan� juridic� de utilitate public�, nu-si are logica. Dup� argumentele publice ale lui Dragnea, prin legea respectiv� „Casa Regal� a Rom�niei este un simbol al Rom�niei“. Confuzia din capul liderului �i joac� feste, deoarece Constitutia consemneaz� �n mod expres care sunt simbolurile Rom�niei. Capcana �n care Liviu Dragnea atrage �ntreg PSD-ul �n aceast� aventur� este evident�. Prin lege, se confer� Casei Regale prerogative care tin de atributiile Guvernului, precum „reunirea comunit�tilor regionale, urbane si rurale �n jurul unor proiecte si programe de dezvoltare pe termen mediu si lung“ (art. 3, litera b). Se prevede ca primul sef al Casei Regale s� fie validat printr-o Declaratie comun� a celor dou� camere ale Parlamentului, urm�torii sefi ai Casei Regale urm�nd a fi nominalizati de predecesori prin testament. Presedintii celor dou� camere, Dragnea si T�riceanu, ar trebui s� modifice Regulamentul sedintelor comune, �n care s� includ� o astfel de atributie, de a recunoaste pe seful Casei Regale prin Declaratie comun�. ONG-urilor de utilitate public� li se ofer� sedii si buget, dar nu sediu pentru 99 de ani si venituri bugetare pentru plata salariatilor proprii. �n tot cuprinsul legii nu exist� nici o prevedere care s� impun� Casei Regale recunoasterea si promovarea prevederilor Constitutiei Rom�niei. Nu exist� nici o prevedere privind conditiile �n care statutul de „utilitate public�“ poate fi retras. Una din atributiile socante, acordate Casei Regale este „recunoasterea calit�tii produselor si serviciilor companiilor care activeaz� pe piata rom�neasc�“, ceea ce creeaz� paralelisme cu autorit�ti consacrate ale statului. Pentru a demonstra c� actul recunoasterii Casei Regale de c�tre Parlament, este un act democratic, aceasta va „prezenta anual Parlamentului Rom�niei un raport de activitate“. Surpriza este c� prezentarea raportului nu este obligatorie, ci numai dac� este solicitat de Presedintii celor dou� camere. Nic�ieri, �n Regulamentul celor dou� Camere nu este prev�zut dreptul presedintilor de a solicita prezentarea unor rapoarte. Acesta este atributul exclusiv al plenului camerelor. Si dac� Dragnea si T�riceanu vor mai fi mult� vreme presedinti, este de presupus c� vor avea grij� s� nu cear� aceste rapoarte. Singura solutie este ca parlamentarii PSD s� se trezeasc� de sub vraja initiativelor lui Dragnea si s� resping� aceast� aiureal� cu dedesubturi evidente si consecinte greu de estimat. Nu de alta, dar imnul de stat „Desteapt�-te rom�ne!“ risc� s� fie �nlocuit cu „Tr�iasc� Regele!“. Acest „sef al Casei Regale“ va avea rang de fost sef de stat, desi acesta nu a ocupat niciodat� aceast� demnitate. Prevederea este v�dit neconstitutional� si discriminatorie. Principesa Margareta, ca fiic� a fostului „sef de stat“, Regele Mihai I, preia titulatura tat�lui prin mostenire, dup� cum prevede proiectul de lege. Nu de acelasi regim se bucur� si odraslele fostilor sefi de stat, pe care i-a avut Rom�nia dup� 1989. Casa Regal� recunoscut� prin lege nu dep�seste statutul unui ONG autonom, apolitic, f�r� scop patrimonial, �n schimb i se ofer� facilit�tile unei persoane juridice de utilitate public�, care �nseamn� sedii si bani �n plus de la bugetul de stat, acordati unei familii regale, �mbog�tite dup� multiplele retroced�ri acordate de statul rom�n.
|