Fierbere prin pusc�rii. Se libereaz� detinutii
• Legea recursului compensatoriu a intrat �n vigoare de pe 19 octombrie si deja au fost eliberati primii detinuti • de clement� se vehiculeaz� c� vor beneficia circa 2.000 de persoane • pentru fiecare 30 de zile executate �n conditii necorespunz�toare, beneficiul este de sase zile • �n 2013, un nemtean condamnat la 20 de ani pentru crim� a obtinut 24.000 de euro de la CEDO pentru conditii necorespunz�toare de detentie • Mare fierbere �n aceste zile prin pusc�riile patriei, o prevedere care-i va scoate de dup� gratii pe cei care au c�lcat str�mb si au fost condamnati �ncep�nd s�-si produc� efectele de joi, 19 octombrie. Este vorba despre Legea recursului compensatoriu, care stipuleaz� c� pentru fiecare 30 de zile executate �n conditii necorespunz�toare, fiecare detinut va beneficia de sase zile considerate efectuate. Conditiile necorespunz�toare se refer� la cazarea �ntr-un spatiu mai mic sau egal cu 4 mp/detinut, care se calculeaz�, excluz�nd suprafata grupurilor sanitare si a spatiilor de depozitare a alimentelor, prin �mp�rtirea suprafetei totale a camerelor la num�rul de persoane cazate, indiferent de dotarea spatiului �n cauz�. Mai intr� aici lipsa accesului la activit�ti �n aer liber, lipsa accesului la lumin� natural� sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilatie, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilit�tii de a folosi toaleta �n privat si de a se respecta normele sanitare de baz�, precum si cerintele de igien�. Tot conditii necorespunz�toare s�nt considerate existenta infiltratiilor, igrasiei si mucegaiului �n peretii celulelor, prezenta g�ndacilor, soarecilor, puricilor si calitatea proast� a hranei. Perioada pentru care se acord� zile considerate ca executate �n compensarea caz�rii �n camere neconforme se calculeaz� �ncep�nd cu 24 iulie 2012. „(...) Comisiile din penitenciare s�nt preg�tite, au f�cut toate calculele pentru a vedea care dintre detinuti beneficiaz� direct de punerea �n libertate, iar m�ine (joi - n.r.) vor fi detinuti care vor fi pusi �n libertate, dup� care tot prin intrarea �n vigoare a legii foarte multi vor dob�ndi beneficiul de a solicita liberare conditionat�“, declara ministrul Justitiei, Tudorel Toader. Prevederea prin care unii detinuti vor fi eliberati survine criticilor aduse Rom�niei de c�tre organismele europene �n ceea ce priveste supraaglomerarea din penitenciare. Plus c� unii condamnati s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului si au obtinut sentinte favorabile prin care statul trebuie s� le acorde desp�gubiri consistente, de mii de euro �n fiecare caz, dup� ce au reclamat conditiile din celule. Tot pentru c� detinutii s�nt prea multi fat� de num�rul de locuri de cazare, Ministerul Justitiei are �n lucru un proiect care prevede c� o parte din pedeaps�, partea final� sau pedeapsa integral�, s� poat� fi executat� �n regim de supraveghere cu celebra deja br�tar� electronic�. Numai c� de aceasta se tot vorbeste de ani de zile, dar ceva concret nu s-a realizat. Veste bun� pentru condamnati este si faptul c� o lege privind gratierea e �n dezbatere la Parlament, dar ce va contine nu prea se stie. Subiectul este delicat mai ales �n ceea ce priveste coruptii dovediti, care ar putea obtine beneficii nesperate. Dincolo de toate acestea, se asteapt� ca foarte multi dintre cei aflati �n detentie s� intenteze procese pentru a obtine hot�r�ri judec�toresti, care s� le ateste c� au avut parte de conditii necorespunz�toare �n penitenciare. Astfel, ei ar putea cere s� beneficieze de prevederile recursului compensatoriu. �n viitorul apropiat, ministerul amintit intentioneaz� s� demareze procedurile pentru aducerea rom�nilor detinuti �n alte state s� execute restul de pedeaps� �n tar�, cu garantia c� vor beneficia de conditii conform standardelor europene. Cum vor fi realizate acestea, iar nu se stie. Acum c�tiva ani se vorbea de construirea unui penitenciar la Piatra Neamt, �n zona V�leni, tocmau pentru rom�nii condamnati �n alte state, dar despre proiect nu s-a mai auzit nimic. �n Rom�nia, gradul de ocupare �n �nchisori este de 150%, cu aproximativ 27.000 de detinuti pe 19.000 de locuri.
Cazul lui Nicolae Ticu
�n luna octombrie a anului 2013, Curtea European� a Drepturilor Omului acorda desp�gubiri de 24.000 de euro unui nemtean care isp�seste o pedeaps� de 20 de ani pentru omor deosebit de grav si t�lh�rie. Nicolae Ticu, de 40 de ani, din Oniceni, a s�v�rsit fapta �n 2003, c�nd �mpreun� cu un v�r, au ucis o nonagenar�. Magistratii europeni au stabilit c� detinutul suferea din copil�rie de oligofrenie, iar �n penitenciar ar fi fost agresat de alti detinuti. CEDO a fost sesizat� chiar de Ticu, acesta fiind �ncarcerat atunci la Penitenciarul Bac�u. A ar�tat c�, bolnav fiind de oligofrenie, nu a mers niciodat� la scoal�, fiind analfabet. A locuit de c�nd s-a n�scut cu p�rintii, p�n� �n 2003 c�nd a fost arestat. �n timpul anchetei a fost expertizat psihiatriac, stabilindu-se c� avea capacitatea intelectual� redus�, dar a avut reprezentarea faptei si r�spunde penal. �n aceste conditii Tribunalul Neamt l-a condamnat la 20 de ani de �nchisoare. Ticu a contestat sanctiunea p�n� la instanta suprem�, dar aici si-a retras recursul. A mai trecut pe la Tribunalul Neamt �n 2009, c�nd a depus o cerere de revizuire a cauzei, motivat de faptul c� judec�torii nu au luat �n considerare starea sa mental�. Actiunea a fost respins�, motivat de faptul c� b�rbatul fusese expertizat psihiatric. De c�nd a fost �ncarcerat, Ticu a trecut prin penitenciarele din Bac�u, Jilava, Iasi si Giurgiu. A reclamat conditiile de detentie si faptul c� a fost agresat de alti detinuti, dar reclamatiile lui �nsotite de constatarea urmelor agresiunii de c�tre un medic, nu au fost luate �n considerare de procurori. A ajuns �n spitale penitenciarelor de cel putin 13 ori din cauza tulbur�rilor psihice, dar si pentru tratarea unor afectiuni intestinale, a unor infectii si a unui brat fracturat. �n 2007 a fost supus unor analize endocrinologice, genetice si neurologice, care au revelat c� suferea de o boala genetic�, Sindromul Klinefelter, care �i agravase retardul mental si fizic. Pe aceste considerente CEDO a decis pe 1 octombrie 2013 c� Statul Rom�n a �nc�lcat �n cazul lui Ticu Articolul 3 din Conventia European� a Drepturilor Omului, care interzice tortura si tratamentele inumane sau degradante. Simultan s-a decis plata c�tre reclamant a sumei de 24.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral si 350 de euro, cheltuieli de judecat�. Nicolae Ticu a s�v�rsit fapta c�nd avea 27 de ani, �mpreun� cu un v�r, de 17 ani. Acesta, deoarece era minor la data faptei, a primit 9 ani de detentie. Crima a avut loc �n noaptea de 2/3 noiembrie 2003, c�nd cei doi au ucis-o cu cruzimi pe Ancuta Cozma, de 91 de ani, vecina care-i crescuse c�nd erau mici. Tinerii s-au decis s� o jefuiasc�, crez�nd c� aceasta detine sume mari de bani. Au intrat �n cas� �n puterea noptii, dup� ce au spart geamul usii de la intrare. B�tr�na s-a speriat de moarte si nu a mai apucat s� strige dup� ajutor, deoarece a fost imobilizat� de agresorii care-si vopsiser� fata cu funingine pentru a nu fi recunoscuti. Au legat-o de m�ini si de picioare, iar la gur� i-au pus c�lus. Pentru c� la un moment dat victima a �ncercat s� se dezlege s-au �nfuriat si au sugrumat-o cu un fular si au ascuns cadavrul sub pat. Au scotocit �n zadar dup� bunuri, dar nu au g�sit mare lucru. La plecare au luat o plit� electric� si un radiocasetofon, dar din sumele mari la care sperau nu au g�sit dec�t m�runtis. Victima a fost descoperit� a doua zi dimineat� de o vecin� care o �ngrijea. Necropsia a stabilit faptul c� moartea a fost violent� si s-a datorat asfixiei mecanice. Dup� crim� cei doi tineri au mers �n localitatea Lipova, Bac�u, unde au v�ndut bunurile pe sume modice.
|