Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Interna�ionale 8 Mai 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
9 mai, Ziua Europei

9 mai, Ziua Europei

• la 9 Mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran�ei, f�cea o declara�ie ce va fi pilonul construc�iei europene • el cerea germanilor, dar �i altor ��ri europene s�-�i uneasc� produc�iile de o�el �i c�rbune ca prim� funda�ie a unei federa�ii europene • apoi, pe 18 aprilie 1951 s-a semnat tratatul ce punea bazele Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de ast�zi •

Cine s-ar fi g�ndit �n 1990 c� Rom�nia va fi la un pas de por�ile Uniunii Europene? De fapt, c��i dintre noi, ne g�ndeam �n acei ani tulburi c� statele b�tr�nului continent �i vor da m�na pentru a crea un asemenea colos, cum este Uniunea European�?
Uni�i �n diversitate, �anse egale pentru to�i, por�i deschise, s�nt idei care �i au originea �n planurile de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial. Dar c�t de preg�ti�i s�ntem pentru a aplica aceste principii, pentru c� Uniunea European� nu doar ofer�, ��i �i cere �n�elegere, implicare, mentalitate. P�n� la sf�r�itul acestui an vom �ncerca printr-un proiect unic �n presa local� rom�neasc� s� va prezent�m o Uniune European� a�a cum este, cu bune �i rele. Vom trece �mpreun� prin zeci de articole tematice, analiz�nd politici, programe de finan�are, simboluri, oferindu-v� interviuri �n exclusivitate cu cele mai importante personalit��i europene.
Prin APEL NEWS (program al Asocia�iei Patronale a Editorilor Locali din Rom�nia), Europagina va fi disponibil� s�pt�m�nal pentru circa 150.000 de cump�r�tori de pres� local�, din �ntreaga �ar�, de la Timi�oara la Tulcea �i de la Suceava la Slatina, ale c�ror opinii �i comentarii s�nt a�teptate permanent la adresa de e-mail: [email protected] sau pe www.apelro.ro.

9 Mai 2006, 66 de ani de construc�ie european�
C�ut�nd ad�nc �n istoria b�tr�nului continent descoperim r�zboaie, conflicte permanente, imperii care nimiceau �i ucideau pentru un singur scop - suprema�ia asupra Europei. Cum s-a ajuns ca popoare care odinioar� se urau s� fie ast�zi prietene, s�-�i dea m�na �n Parlamentul European �i Comisia European�, discut�nd chiar posibilitatea adopt�rii unei constitu�ii comune. R�spunsul ne este oferit tot de istorie. Dup� terminarea celui de-al doilea r�zboi mondial situa�ia din Europa era dezastruoas�, Marea Britanie, Fran�a, Germania �i Italia erau la p�m�nt iar continetul se afla la m�na SUA �i URSS. Era nevoie de o nou� ordine, la baza c�reia vor sta doi du�mani de moarte, Fran�a �i Germania.

Propunerea care a schimbat lumea
9 Mai 1950, ora 18:00, �n „Salon d'Horologe“ al Ministerului de Externe al Fran�ei, circa 200 de jurnali�ti francezi �i nu numai asist� la o conferin�� de pres� a Ministrului de Externe al Fran�ei, Robert Schuman (foto). Privit� la �nceput ca o simpl� discu�ie �n ceea ce prive�te resursele de c�rbune �i o�el, aceasta avea s� devin� poate cea mai important� conferin�� de pres� din istoria Europei. �n discursul s�u, Schuman va face o declara�ie ce va fi pilonul construc�iei europene. Un francez �i chema pe cei care-i distruseser� o mare parte din �ar�, germanii, dar �i alte popoare ale Europei, s�-�i uneasc� produc�iile de o�el �i c�rbune ca prim� funda�ie a unei federa�ii europene.
Planul avea la origine ideile lui Jean Monnet �i prevedea crearea unei �nalte Autorit��i, promova reconcilierea franco-german�, propunea ca o�elul �i c�rbunele s� fie folosite doar �n comun �i �n scopuri pa�nice �i avea marele avantaj, ascuns la acea vreme, de a face un nou r�zboi franco-german imposibil. Imediat dup� conferin�a lui Schuman, cancelarul german Konrad Adenauer, a anun�at c� prime�te propunerea Fran�ei, toate acestea duc�nd la semnarea, �n 18 aprilie 1951 a Tratatului de la Paris, ce punea bazele Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului (CECO), piatra de temelie a Uniunii Europene de ast�zi. Semnatarele acestui tratat au fost Fran�a, Germania, Italia �i cele trei state din Benelux. Marea Britanie avea s� refuze motiv�ndu-�i decizia prin interesul mai mare pentru colonii.

La un pas de respingere
9 Mai 1950 avea s� fie �nceputul �ntregii construc�ii europene, a�a cum o vedem noi ast�zi. �n semn de omagiu pentru Robert Schuman �i ca apreciere pentru importan�a declara�iei sale, �n 1985, la summitul liderilor comunit��ii europene de la Milano, s-a luat decizia ca 9 mai s� devin� ziua Europei, stabilindu-se ca aceasta, steagul, imnul �i moneda unic� s� fie cele mai importante simboluri europene. Pentru a putea s� fac� o asemenea declara�ie, Schuman avea nevoie de sprijinul guvernului francez. Cu �ase zile �nainte el a trimis membrilor executivului o scurt� prezentare a acestui plan, varianta final� fiind dezv�luit� membrilor guvernului, abia �n diminea�a zilei de 9 mai. Primul ministru, Georges Bidault, a privit destul de cirscumpect unele pasaje ale planului, �n timp ce c�teva ministere au cerut mai multe detalii. Abia la c�teva luni de la emiterea declara�iei, Schuman a reu�it s� ob�in� aprobarea Guvernului pentru acest plan.

Cum s-a ajuns la Uniunea de ast�zi?
1951. Se semneaz� Tratatul Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului
1957. Se semneaz� Tratatul Comunit��ii Europene a Energiei Atomice �i al Comunit��ii Economice Europene
1962. Se adopt� politica agricol� comun�
1968. Ia na�tere Uniunea Vamal�
1973. Marea Britanie, Danemarca �i Irlanda ader� la CEE
1979. Este creat Sistemul Monetar European
1981. Grecia ader� la CEE
1986. Spania �i Portugalia ader� la CEE
1992. Este semnat Tratatul Uniunii Europene, la Maastricht
1995. Austria, Finlanda �i Suedia ader� la UE
1999. Este lansat� moneda unic� european�, euro.
2004. Ader� la UE, 10 state din Europa Central� �i de Est, printre care �i fostele state comuniste Cehia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia �i Slovenia.

Monnet, primul pre�edinte
N�scut �ntr-o familie de comercian�i de coniac, �n 1888, Jean Monnet a fost secretar general adjunct al Societ��ii Na�iunilor, particip�nd din aceast� postur� la relansarea economic� a Austriei, Poloniei, Rom�niei. �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial a jucat un rol major �n Comitetul de Eliberare Na�ional� a Fran�ei, iar dup� terminarea acestuia a conceput un plan de refacere a Fran�ei. �n 1950 concepe al�turi de Robert Schuman planul ce va schimba fa�a Europei, iar �n 1952 devine primul pre�edinte al �naltei Autorit��i, coordon�nd din aceast� postur� activitatea CECO. Se stinge din via�a �n 1979, la 91 de ani.
Principalele idei pe care s-a construit planul lui Jean Monnet erau:
„Nu coaliz�m state, noi unim oameni“, „Europa nu se va crea dintr-o dat�, nici �ntr-o construc�ie de ansamblu, ea se va crea �ns� prin realiz�ri concrete, pun�nd la baz� o solidaritate de fapt“, „Oamenii s�nt necesari schimb�rilor, institu�iile pentru a face schimb�rile viabile“
Sursa: Delega�ia Comisiei Europene �n Rom�nia

Newsflash
Constitu�ia european� este considerat� f�r� valoare �n cre�terea Europei, arat� un sondaj publicat la Bruxelles, �n timp ce extinderea UE este v�zut� ca o amenin�are de mul�i dintre locuitorii statelor vest-europene. Cei mai „speriati“ de extindere s�nt francezii, urma�i de greci �i germani, doar locuitorii noilor state membre fiind ceva mai deschi�i �n acest� privin��.
Insulele Feroe spun nu UE, p�n� �n momentul �n care Islanda �i Norvegia vor face pasul spre aceast� entitate. Principala temere a micu�ului stat este politica UE �n materie de pescuit, politic� pe care nu o accept� a�a cum este �n acest moment.
Noile state membre acuzate pentru tratamentul aplicat rromilor, primele fiind ar�tate cu degetul statele central europene Ungaria, Cehia �i Slovacia, �n special pentru tratamentul la care s�nt supu�i elevii de etnie rrom�, nevoi�i s� �nve�e �n �coli speciale sau exila�i �ntr-un col� al clasei �n �colile publice.
Siteurile UE vor avea o nou� identitate din 9 mai, schimb�ndu-�i sufixul �n „.eu“. Aceast� schimbare vine la o lun� dup� lansarea domeniilor „.eu“ destinate europenilor �i urm�re�te cre�terea vizibilit��ii UE pe internet.

Articol afisat de 7704 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.N.)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective