Iat� care-i cauza de ursii dau iama
• s�lb�ticiunea a ucis o vac� �n localitatea Ceahl�u • o ursoaic� �nsotit� de doi pui a iesit din p�dure la Bistricioara, c�ut�nd fructe • un alt atac a avut loc la o turm� de oi • lipsa resurselor de hran� aduce animalele s�lbatice �n zonele locuite • �nainte de intrarea �n hibernare si �n lipsa resurselor de hran�, ursii fac pr�p�d �n Neamt. Dup� ce pe 15 octombrie 2017 un urs a atacat un septuagenar �n localitatea Neagra, s�lb�ticiunile s�nt v�zute tot mai des �n zonele locuibile. Dou� atacuri au avut loc pe parcursul zilei de vineri, 20 octombrie 2017, ambele �n localitatea Ceahl�u. „�nc� dou� atacuri ale ursilor s-au produs �n ultimele 24 de ore (vineri 20 octombrie - n.red.) �n Ceahl�u. Ambele pe timpul zilei, ceea ce reprezint� un mare semnal de alarm�. Un urs a ucis o vac� pe p�r�ul Slatina, apoi pe P�r�ul Mare a atacat o turm� de oi, �ns� ciobanul a reusit s�-l alunge. Animalele a c�ror rat� de �nmultire este mare comparativ cu cea de supravietuire a puilor devin agresive deoarece num�rul lor a dep�sit de mult posibilitatea biotopului de a sustine necesarul de hran�. Anul acesta p�durea nu a fructificat iar fructele de p�dure si ciupercile au fost culese de hoardele de culeg�tori. Aceste atacuri din ce �n ce mai frecvente s�nt dovada managementului ridicol si defectuos a Ministerului Mediului din ultimii ani. Situatia este sc�pat� de sub control si se va �nr�ut�ti mai ales c� «expertii» de la Mediu privesc inert la cea ce se �nt�mpl�. Ca m�sur� urgent� ar trebui ca statul �n loc s� pl�teasc� daune la nesf�rsit s� prevad� si s� asigure hrana (cereale) �n zonele cu densitate foarte mare de ursi“, a declarat Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont Neamt. Ast�zi urmeaz� ca o comisie s� se �ntruneasc� la Prim�ria Ceahl�u pentru a stabili valoarea pagubelor suportate de s�teanul cu vaca ucis�. Tocmai lipsa hranei a f�cut ca ursii s� nu mai aib� nici o rezerv� s� coboare �n zonele locuite pentru a g�ri resurse, av�nd �n vedere faptul c� din „meniul“ s�u nu lipsesc fructele de p�dure si ciupercile. Trebuie spus c� �n urm� cu trei s�pt�m�ni, pe la �nceput de octombrie, o ursoaic� si doi pui au fost v�zuti �n apropierea bisericii din localitatea Bistricioara, care nici m�car nu-i o zon� foarte �nalt�. S�lb�ticiunea a venit �n mijlocul satului, foarte aproape de o statie de carburant si s-a urcat �ntr-un copac dup� mere. Tocmai din acest motiv, seful Salvamont face un apel c�tre toate institutiile responsabile care pot opri exodul celor care merg �n codri pentru fructe de p�dure si ciuperci de toate felurile „S-au format adev�rate retele de culeg�tori de fructe de p�dure care cutreier� codrii �n fiecare toamn� si culeg tot ce le cade �n m�n�. Ursul nu caut� carne, el m�n�nc� �n proportie de 80% fructe de p�dure si ciuperci, dar dac� noi lu�m tot, el ce s� mai m�n�nce? Ar trebui s� se stabileasc� cote de recolt� reale. �nmultirea ursului e profilactic� si el este �n v�rful lantului trofic, nu are dusmani naturali. O ursoaic� are 2 - 3 pui, pe care-i creste doi ani, apoi fat� altii si tot asa. �n conditiile �n care nu se v�neaz� pentru a se mentine o populatie stabil�, nu au ce m�nca pentru c� nu este nici jir, dup� ce �n anii trecuti au fost tone, sigur c� ei vor ataca, trebuie s�-si caute hran� “, a mai spus Raul Papalicef. Mai trebuie ad�ugat faptul c� arealul de hr�nire a acestor s�lb�ticiuni este foarte mare si �ntr-o singur� zi pot str�bate zeci de kilometri pentru a-si c�uta hran�.
Aprobare pentru uciderea ursului de la Tasca
Seful Salvamont spune c� ar fi dou� solutii viabile: fie s� se stabileasc� o cot� de recolt� judicioas�, s� se �mpuste o medie pe zon� pentru a se mentine populatia stabil� de ursi, sau s� se restrictioneze accesul �n p�dure a celor care culeg fructe de p�dure si s� se aloce bani pentru suplimentarea resurselor de hran� pentru s�lb�ticiuni. Cel putin �n localitatea Ceahl�u este a opta comisie de anul acesta care evalueaz� stric�ciunile produse de ursi, �ns� v�rful va fi cel mai probabil �n prim�var� c�nd ursoaicele voi iesi din b�rlog cu noi generatii de pui si c�nd s-ar putea �nregistra si distrugeri provocate de mistreti, tot din cauza lipsei resurselor de hran�. „Trebuie s� stabiliz�m populatia, fiindc� relocarea ursului din s�lb�ticie e doar o glum� de prost gust a unora care nu stiu ce presupune operatiunea de tranchilizare. Personal am participat la operatiuni de acest gen �n Africa la feline mari, si �n Rom�nia la urs si porc, atentie!!!! prinsi �n lat si consider c� s�nt operatiuni dificile si periculoase c�nd subiectul este �n libertate. De ce? Fiindc� stimati domni de la Mediu sau bravi ong-isti camuflati �n spatele tastaturii, serul �si face efect la urs �n 6-15 minute, functie de nivelul de stres/adrenalin�. �n acest timp animalul care tocmai a �ncasat o s�geat� cu un ac de 10 cm alearg� prin desisuri cu p�n� la 60 km la or�... sau spre echipa de tranchilizare“, a mai spus Papalicef. �ntre timp, Ministerul Mediului a emis un aviz pentru uciderea ursului care a atacat pe 15 octombrie un b�rbat de 78 de ani, din Neagra, comuna Tasca, pe c�nd omul ar fi fost la adunat f�n. Numai c� av�nd �n vedere faptul c� aceste animale se deplaseaz� repede si mult pentru a-si c�uta hran�, este greu de depistat ursul care l-a b�gat pe seputuagenar �n spital. „�mpuscarea acestui urs este o prosteal� pe fat�. Cum �l identifici, c�nd �n c�teva ore poate ajunge de la Neagra pe Ceahl�u? Dup� descriere? Are doi ochi, dou� urechi, patru picioare si blan�? Arealul lor de hr�nire este foarte mare, iar �ntr-o singur� zi umb� kilometri �ntregi“, a ad�ugat seful Salvamont.
|