Munc� de criminalist, sute de misiuni lunar
Criminalistica este un domeniu esential �n anumite ramuri ale Dreptului, unul �n care specialistii pun la �ndem�na anchetatorilor si instantelor civile sau penale aspecte esentiale pentru aflarea adev�rului. Este o munc� laborioas�, care presupune acuratete si stiint�, totul �n slujba adev�rului, a unei situatii de fapt care trebuie ref�cut� pas cu pas si din care rezult� probe care nu pot fi comb�tute. Altfel spus, criminalistica este stiinta care �nsumeaz� un ansamblu de cunostinte despre metode, mijloace tehnice si procedee tactice destinate descoperirii, cercet�rii infractiunilor, identific�rii persoanelor implicate �n s�v�rsirea lor si prevenirii faptelor antisociale. De-a lungul timpului, mijloacele si tehnicile criminalistice au contribuit �n mod esential la probarea activit�tii infractionale si tragerea la r�spundere a persoanelor vinovate. �n primele 7 luni ale anului 2017, sub coordonarea Institutului National de Criminalistic� din cadrul Inspectoratului General al Politiei Rom�ne, criminalistii nemteni au identificat aproape 300 de persoane si obiecte, �n cadrul a peste 150 de dosare penale. „�n perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2017, specialistii criminalisti din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Neamt s-au deplasat �n teren la peste 2.300 de cazuri si au efectuat 1.475 de cercet�ri la fata locului“, a declarat Elena Bulg�rea, purt�tor de cuv�nt al IPJ Neamt. Un simplu calcul arat� c�, �n fiecare lun�, criminalistii au iesit pe teren pentru cercet�ri �n medie de peste 328 de ori. Mai trebuie spus c� �n laboratoarele proprii, expertizele si constat�rile au constituit activitatea de baz� a expertilor si specialistilor �n domeniu, fiind efectuate 126 de rapoarte de expertiz� sau constatare criminalistic�. Criminalistii au reusit s� realizeze 280 de identific�ri de persoane si obiecte, �n cadrul a 154 de dosare penale. Institutul National de Criminalistic� este Punct National de Contact pentru schimbul automat de date genetice si dactiloscopice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, conform Deciziilor Consiliului 2008/JAI/615 si 616. Rom�nia efectueaz� schimb de date dactiloscopice cu 18 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria) si teste de conectivitate cu 4 state membre (Portugalia, Danemarca, Malta si Finlanda). Din punct de vedere al schimbului automat de date genetice, 19 state membre s�nt operationale cu Rom�nia (Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Cipru, Franta, Letonia, Finlanda, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria).
Ucigas descoperit dup� 10 ani
�n mai 2017, cazul unei crime a fost finalizat gratie aportului decisiv al muncii criminalistilor, Ion Ursu, de 34 de ani, din Z�nesti. fiind condamnat de Tribunalul Neamt la 18 ani de �nchisoare. Fapta a
avut loc �n februarie 2007 c�nd acuzatul a intrat �n casa unui cons�tean, convins de faptul c� acesta l-a v�zut c�nd i-a furat ceva si a vrut s�-l conving� s� nu depun� reclamatie. Neculai Maftei, de 61 de ani, nu i-a ascultat rug�mintile si dup� ce au fumat �mpreun�, Ursu a luat un topor, a ucis gazda si s-a f�cut nev�zut. Aproape un deceniu anchetatorii nu au avut liniste, �ncerc�nd s� dea de urma ucigasului. S-a f�cut un cerc de suspecti, au fost audiate zeci de persoane, au fost
recoltate probe, s-au efectuat analizate ADN, dar toate acestea nu au dus la descoperirea f�ptasului. Cum crimele nu se prescriu, dosarul a fost permanent �n atentia oamenilor legii care au reusit s� dea de urma criminalului pe 8 septembrie 2016. De mentionat este faptul c� de la demararea cercet�rilor �n acest caz Ion Ursu nu a fost inclus �n cercul de suspecti. Neculai Maftei era un om la locul lui si vecinii au �nceput s�-si pun� �ntreb�ri la �nceput de februarie 2007, c�nd nu l-au mai v�zut. Cu toate acestea noaptea, �n casa lui lumina era aprins� asa c� pe 14 februarie doi b�rbati au �ndr�znit s� intre �n locuint� s� vad� dac� nu s-a �nt�mplat ceva. Ce se b�nuia s-a adeverit, �ntr-o camer�, pe podea, cu fata �n jos, �ntr-o balt� de s�nge, era victima. �ngroziti de cele v�zute, s�tenii au anuntat autorit�tile. Desi obisnuiti cu investigarea faptelor de violent�, p�n� si anchetatorii au fost �ngroziti de s�lb�ticia cu care fusese ucis� victima. B�rbatul avea capul zdrobit cu un obiect t�ios, cel mai probabil un topor. Fuseser� aplicate mai multe lovituri, at�t cu muchia, c�t si cu lama. �nc� de la cercetarea la fata locului, a fost exclus� ipoteza crimei �n scop de jaf, deoarece din cas� nu lipseau lucruri de valoare. �n urma efectu�rii necropsiei,
legistii au apreciat c� victima a fost lovit� cu s�lb�ticie, fiindu-i aplicate
mai multe lovituri, circa 3-4 si la nivelul abdomenului. Alte cinci lovituri
cu toporul au fost �n cap, acestea fiind cele care i-au cauzat moartea. S-a apreciat c� decesul avusese loc cu c�teva zile �n urm�, dar cadavrul se conservase destul de bine, datorit� faptului c� �n cas�
nu mai fusese f�cut focul. Leziunile mortale au fost cele de la cap, fractur� cu �nfundare de bolt� si baz� cranian�, dar erau fracturate si nou� coaste. Arma crimei, un topor, a fost descoperit� �n casa victimei, ascuns� �ntre niste haine.
|