A �nceput scoala. Ambasadorul SUA, Hans Klemm a fost primul scolar prezent la ore
Pe 23 august a.c., ministrul Justitiei Tudorel Toader a speriat mapamondul, c�nd a f�cut public� propunerea de modificare a legilor justitiei. Era vorba de legile promovate �n 2004 de Guvernul N�stase si modificate �n 2005 de Guvernul Boc prin asumarea r�spunderii, adic� prin eliminarea dezbaterii parlamentare. �n replic�, pe 29 august Hans Klemm, ambasadorul SUA �n Rom�nia, a speriat natiunea, exprim�ndu-si public �ngrijorarea c� ministrul nostru atenteaz� la independenta Justitiei mioritice. Interventia ambasadorului a avut darul s� reactiveze retelele facebook, care au scos din adormire armatele de activisti ai Pietei Victoriei si ai altor piete. Pietele s-au re�nsufletit cu aceleasi sloganuri si recuzite, re�nc�lzite si sterse de praf, cu care ne-am obisnuit �n ultima vreme. Din mimetism, ambasadele Germaniei, Marii Britanii si a altora, au anuntat public c� �mp�rt�sesc �ngrijorarea ambasadorului SUA �n leg�tur� cu zicerile sf�tosului si doxatului profesor al scolii de drept iesean, pus acum s� ne fie temporar ministru al Justitiei. �n data de 5 septembrie, fur�nd startul �nceputului de an scolar, Hans Klemm s-a invitat �n biroul ministrului-profesor Tudorel Toader, unde a participat la un curs de initiere de dou� ore, cu pauz� de o cafea, tinut de „dom' Profesor“, pe tema „Ce este Justitia Rom�n� si ce vrea ea?“. Dup� dou� ceasuri, domnul Hans Klemm a iesit de la ore si a declarat presei, curioas� de at�ta asteptare, c� a �nteles �n sf�rsit c� Justitia in Rom�nia este independent� si el, Hans Klemm, nu mai are motive s� se �ngrijoreze c� nu va r�m�ne asa. Uluit de progresul realizat de ambasadorul Americii �n timp record, a doua zi, �n biroul ministrului-profesor s-a prezentat ambasadorul Marii Britanii, domnul Paul Brummell, care nu a stat la instruire dec�t o or�, demonstr�nd astfel superioritatea natiunii britanice. �n fond, Paul Brummell a fost avantajat �n procesul de instruire de faptul c� vorbeste fluent limba rom�n�. L-am ascultat odat� recit�nd din Eminescu, �ntr-o interpretare de Nottara. Revenind la domnul Hans Klemm, �n cele dou� ore petrecute de acesta cu „domn' Profesor Tudorel Toader“, ambasadorul a reusit s�-si converteasc� �ngrijorarea �n optimism si a plecat acas� s� mediteze la alte �ngrijor�ri ale SUA. Spre disperarea contestatarilor de serviciu ai ministrului Justitiei, ambasadorul Klemm si-a cam epuizat discursurile despre �ngrijor�ri. F�r� prezenta ambasadorului SUA �n spatiul public, ca sustin�tor al unor mesaje, orice discurs al contestatarilor despre „pierderea independentei Justitiei“ echivaleaz� cu l�tratul la lun�, care trebuie s-o recunoastem, este contagios. Multumim, pe aceast� cale, domnului ambasador pentru r�gazul de liniste oferit, pentru a ne g�ndi la �ngrijor�rile reale ale Rom�niei.
„C�nd vrei s� ajungi nic�ieri, �nfiintezi o Comisie de anchet�
parlamentar�“
Acest aforism este reflectat cu prisosint� de activitatea recentei Comisii parlamentare de anchet� a alegerilor din 2009. Comisia a fost �nfiintat� pe 11 mai a.c., la cererea expres� a lui Dragnea si T�riceanu, �n urma dezv�luirilor jurnalistului Dan Andronic c� acas� la Gabriel Oprea, �n seara turului al doilea dintre Geoan� si B�sescu, s-a �nt�lnit floarea Sistemului, respectiv George Maior seful SRI, Florian Coldea - seful adjunct SRI si Laura Codruta Kovesi-Procurorul General al Rom�niei. �n asa zisa „lupt� cu Sistemul“, Dragnea si T�riceanu au sperat c� aceast� Comisie va dovedi c� SRI si DNA s-au implicat �n fraudarea alegerilor din 2009, a c�ror rezultat „viciat“ l-a scos pe Traian B�sescu presedinte. Miercuri 6 septembrie, Comisia si-a prezentat Raportul, misiunea ei fiind �ncheiat�. Procedura parlamentar� impune ca plenul reunit al celor dou� Camere s� dezbat� Raportul si s�-l supun� votului. Prin acest vot, Raportul va fi admis sau respins. Din concluziile Raportului rezult� c� toate obiectivele, pe care Comisia si le-a propus s� le demonstreze c� au fost reale, au r�mas suspendate la nivel de supozitii, �n loc s� fie certitudini. Comisia, de o component� jalnic�, s-a pl�ns �n finalul Raportului c� �n cele patru luni de existent�, investigatiile parlamentare au fost blocate, pentru c� principalele persoane vizate de anchet� nu s-au prezentat, ba mai mult au dat cu tifla. Era vorba de Kovesi, B�sescu, Oprea, Emil Boc, Augustin Laz�r. A refuzat s� se prezinte si Ana Maria P�tru, sefa Autorit�tii Electorale Permanente, care fusese filmat� �n perioada alegerilor �n anturajul lui B�sescu. �n final, Comisia a concluzionat c� at�t Presedintia lui Traian B�sescu, c�t si Guvernul lui Boc, au constituit un grup infractional organizat �n vederea comiterii de „infractiuni electorale“ si c� „amploarea actiunilor a fost de natur� a schimba rezultatul alegerilor din 2009“. Penibilitatea Raportului este ilustrat� de incapacitatea Comisiei de a demonstra c� aceste persoane si institutii „s-au implicat“, limit�ndu-se doar �n a demonstra c� acestea „se puteau implica“. Inconsistenta Raportului este accentuat� si de retragerea de la lucr�ri a membrilor PNL si USR, care au decis s� nu-si dea girul, pe motiv c� „majoritatea PSD-ALDE a �ntocmit un Raport pe care nu vrea s�-l discute �n Comisie �nainte de a fi votat“. Cu acest simulacru de Raport, Comisia, recte Dragnea si T�riceanu, sper� c� Parchetul General de pe l�ng� ICCJ ar putea �ncepe urm�rirea penal� �mpotriva lui Traian B�sescu, ceea ce este o iluzie. De asemenea, Comisia sper� c� Presedintele Klaus Iohannis ar putea cere urm�rirea penal� a unor fosti ministri ai Guvernului Boc, precum Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Udrea, Radu Berceanu, Adrian Videanu, C�t�lin Predoiu, Sorina Pl�cint�. Desi evenimente ca cele pe care Comisia le-a anchetat, s-au petrecut la toate alegerile de dup� 1990, niciodat� acestea nu au f�cut obiectul unei anchete serioase. Rateul acestei Comisii este evident, rezultatul muncii sale fiind mai mult dec�t mediocru. Numind-o pe insignifianta Oana Florea ca presedint� a Comisiei, �n locul lui Mihai Fifor avansat ministru, Liviu Dragnea nu a f�cut dec�t s� contribuie la rateurile acestei comisii. Se pare c� asta a si vrut. �n replic�, Sistemul a f�cut public faptul c� dosarele lui Dragnea si T�riceanu, se redeschid si c� nu vor exista rateuri. Acum se va vedea, care pe care.
|