Un pic de istorie despre Ziua Marinei la Marea dintre munti

• sďż˝rbďż˝toarea marinarilor a ďż˝nceput sďż˝ fie organizatďż˝ la Bicaz ďż˝ncepďż˝nd cu 1960 • adicďż˝ exact din anul ďż˝n care vanele barajului au fost ďż˝nchise pentru a se forma acumularea •

La Bicaz, astďż˝zi, 15 august, are loc o nouďż˝ editie a traditionalei manifestďż˝ri Ziua Marinei, care este organizatďż˝ la Marea dintre munti, asa cum mai este numit lacul de acumulare Izvorul Muntelui, de multi ani. Mai exact din 1960, atunci cďż˝nd la mastodontul de beton s-au ďż˝nchis vanele (se petrecea acest lucru pe 1 iulie a anului amintit) si apele Bistritei au fost zďż˝gďż˝zuite pentru a forma acumularea care este si acum cea mai mare de pe rďż˝urile interioare ale tďż˝rii. Imediat ce luciul de apďż˝ a apďż˝rut, aveau sďż˝ soseascďż˝ la Bicaz primele ambarcatiuni, altele decďż˝t arhaicele plute, dar si primii marinari (adusi din zona Galati), aducďż˝nd cu ei obiceiurile ce compun sďż˝rbďż˝toarea dedicatďż˝ uneia dintre cele mai vechi ďż˝ndeletniciri umane, navigatia. Cďż˝t priveste primul vapor apďż˝rut pe luciul de apďż˝ al lacului, aceasta se numea Neptun. Mai trebuie spus cďż˝ manifestarea de la Bicaz este singura din Romďż˝nia ce se organizeazďż˝ ďż˝ntr-o localitate de munte. Revenind la data de 1 iulie 1960 si depre ce a ďż˝nsemnat pentru oamenii locului si cei ai Vďż˝ii Bistritei construirea barajului iatďż˝ ce declara pentru Monitorul Constantin Buruean, martor al evenimentului si unul din miile de lucrďż˝tori de la santier: „A fost atunci multďż˝ lume sďż˝ vadďż˝ cum va fi ďż˝nchis barajul. Desi momentul era prevďż˝zut pentru orele diminetii, cďż˝tiva busteni scďż˝pati de undeva din amonte, intrďż˝nd pe una din vanele de scurgere a apei a blocat coborďż˝rea stďż˝vilarului. Asa cďż˝ totul s-a petrecut spre searďż˝, pe la 19.00, cďż˝nd cablurile de sustinere au fost tďż˝iate cu sudura si portile metalice aveau sa cadďż˝ ďż˝n calea furiei apelor. A fost un moment emotionant atďż˝t pentru noi, cďż˝t si pentru constructorii care se mai aflau ďż˝n zonďż˝“. ďż˝n altďż˝ ordine de idei, Ziua Marinei a fost a fost oficializatďż˝ ďż˝n Romďż˝nia la 15 august 1902 (de Sfďż˝nta Maria, ocrotitoarea marinarilor), o perioadďż˝ fiind organizatďż˝ ďż˝n prima duminicďż˝ a lunii.

C�te ceva despre colosul de beton

Barajul de la Bicaz, lucrare unicat ďż˝n Romďż˝nia, a cďż˝rui constructie a pus bazele ďż˝ntregului sistem hidroenergetic romďż˝nesc, are cďż˝teva caracteristici specifice. Barajul este (ďż˝n termeni tehnici) unul de greutate, ďż˝nalt de 127 m, cu profil aproximativ triunghiular, iar lďż˝timea la bazďż˝ este aproximativ cďż˝t ďż˝nďż˝ltimea. Volumul de beton si beton armat pus ďż˝n operďż˝ ďż˝n ďż˝ntreaga lucrare depďż˝seste 1.625.000 metri cubi, iar schema de amenajare, folosind conditiile naturale favorabile sectorului, utilizeazďż˝ o cďż˝dere brutďż˝ totalďż˝ de 149 m. Volumul lacului de acumulare este de 1.230 milioane mc, din care 930 miloane mc volum util, iar 100 milioane mc volum de protectie ďż˝mpotriva viiturilor. Acumularea reprezintďż˝ cel mai mare lac artificial din interiorul Romďż˝niei, ocupďż˝nd o suprafatďż˝ de 3.300 hectare, o lungime de 35 km si o lďż˝time maximďż˝ de 2 km, ďż˝n zona Hangu. A fost gďż˝ndit ca un lac cu folosinte complexe: irigarea ďż˝mpreunďż˝ cu Siretul a 300.000 ha de teren arabil, atenuarea viiturilor de pe Bistrita, micsorďż˝ndu-se astfel pagubele produse de inundatii, alimentarea continuďż˝ cu apďż˝ potabilďż˝ a complexelor industriale de pe Valea Bistritei, crearea conditiilor (necesare) depozitďż˝rii rumegusului, turismului, exploatďż˝rilor forestiere si industriei din zonďż˝. Centrala hidroelectricďż˝ a fost botezatďż˝ initial „V.I. Lenin“, iar dupďż˝ revolutie a fost rebotezatďż˝ cu numele ctitorului ei, Dimitrie Leonida. Este o centralďż˝ cu aductiune sub presiune, apa din lac ajungďż˝nd la centralďż˝ printr-o aductiune de 4,8 km lungime si diametru de 7 metri, apoi castelul de echilibru, casa vanelor, douďż˝ conducte fortate si, ďż˝n final, cele 6 turbine. Acumularea ďż˝n lacul Izvoru Muntelui a ďż˝nceput efectiv la 1 iulie 1960, iar primul grup a ďż˝nceput sďż˝ producďż˝ energie la 1 octombrie 1960. Ar mai fi de pomenit si faptul cďż˝ aparitia lacului a presupus disparitia a 20 de sate aflate ďż˝n imediata apropiere a albiei Bistritei cu 2.291 de gospodďż˝rii, ce au fost strďż˝mutate si 18.760 de suflete care au fost nevoite sďż˝ ia calea bejeniei.

Ce va fi ast�zi

Cei ce vor poposi la Baza Naval� si de Agrement din Portul Bicaz vor avea prilejul s� fie p�rtasi, �ncep�nd cu ora 11, la momentele solemne ale inton�rii Imnului de Stat, fundarea �n apa lacului a ancorei de flori �n memoria marinarilor c�zuti la datorie, alocutiuni ale oficialit�tilor, dar si la programul marin�resc. El va presupune v�n�toarea de rate, scondrul cu purcelul, nunta cu piratii si concursurile de b�rci, hidrobiciclete, �not si multe altele. Si de ast� dat� organizatorii vor construi o plut� veritabil� cu care vor trece prin fata multimii, pentru readucerea �n actualitate a preocup�rii str�veche a muntenilor de pe Valea Bistritei, plut�ritul. �ncheierea programului desf�surat pe ap� va apartine defil�rii flotei. Partea a doua a zilei va presupune un program artistic, unde iubitorii de folclor si muzic� bun� vor fi martorii spectacolui prezentat de ansamblurile Floricic� de la Munte, Codrii Neamtului, solistul basarabean Mihai Ciobanu si trupa Fly Project.