Rom�nia, locul 2 �n regiune ca volum al investi�iilor str�ine, �n 2004

Rom�nia ocup� locul doi �n regiunea Europei Centrale �i de Est �i a Comunit��ii Statelor Independente (CSI) din punct de vedere al nivelului investi�iilor str�ine atrase anul trecut, devansat� doar de Federa�ia Rus�, dep�ind astfel ��ri precum Ungaria �i Cehia.
Potrivit Raportului Mondial al Investi�iilor realizat de Conferin�a Na�iunilor Unite pentru Comer� �i Dezvoltare (UNCTAD) �i prezentat, joi, de reprezentan�ii biroului ONU din Rom�nia, fluxurile de investi�ii str�ine directe (ISD) �nspre ��rile din Sud-Estul Europei �i din CSI au �nregistrat o cre�tere pentru al patrulea an consecutiv.
Volumul ISD atrase de regiune �n 2004 au ajuns la un maxim istoric de 35 de miliarde de dolari.
Rom�nia a �nregistrat un nivel record al ISD �n 2004, respectiv 5,1 miliarde de dolari, �n cre�tere cu peste 116% fa�� de anul anterior, valoare datorat�, �n mare parte, privatiz�rii din domeniul energetic, petrolier �i cel al gazelor. De asemenea, o contribu�ie important� au avut �i proiectele noi de investi�ii din industria constructoare de ma�ini �i servicii.
„Evoluďż˝ia pozitivďż˝ din domeniul ISD se menďż˝ine ďż˝i ďż˝n primele ďż˝apte luni ale acestui an, Romďż˝nia fiind atractivďż˝ ďż˝ncďż˝ pentru investitorii strďż˝ini. Astfel, investiďż˝iile strďż˝ine directe au crescut ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ cu 29,8% fa�� de perioada similarďż˝ a anului trecut“, a declarat Iustina Luďż˝an, consilier, ďż˝n cadrul Agenďż˝iei Romďż˝ne pentru Investiďż˝ii Strďż˝ine (ARIS), care a fost prezentďż˝ la lansarea raportului.
�n aceast� regiune, Rom�nia �i Bulgaria au fost principalele beneficiare ale capitalului str�in, care au atras peste 70% din totalul investi�iilor realizate �n 2004.
Ungaria a atras anul trecut un volum de 4,1 miliarde de dolari de investi�ii str�ine directe, ajung�nd la un sold al ISD de peste 60 de miliarde de dolari.
�n Rom�nia, soldul la sf�r�itul lui 2004 a atins 18 miliarde de dolari.
„Raportul prevede cďż˝ ďż˝n viitorul apropiat investiďż˝iile strďż˝ine directe vor continua sďż˝ creascďż˝ ďż˝n Europa de Sud-Est ďż˝i ďż˝n CSI, mai ales datoritďż˝ salariilor foarte competitive. Aceastďż˝ regiune va atrage un numďż˝r din ce ďż˝n ce mai mare de investitori care doresc sďż˝-ďż˝i sporeascďż˝ eficienďż˝a ďż˝i sďż˝-ďż˝i reducďż˝ costurile proiectelor lor orientate spre export“, a declarat Soknan Han Jung, coordonator rezident ONU ďż˝n Romďż˝nia.
Potrivit acesteia, aceast� previziune se bazeaz� �i pe faptul c� investi�iile str�ine se vor �ndrepta spre ��rile care dispun de resurse de materii prime �i energie.
„Pentru ��rile care au devenit membre ale Uniunii Europene nu s-au ďż˝nregistrat creďż˝teri mari de capital strďż˝in, dar s-a schimbat structura acestuia, predominante fiind investiďż˝iile cu valoare adďż˝ugatďż˝ mare. Aceastďż˝ miďż˝care a determinat o oportunitate pentru Romďż˝nia ďż˝i alte ��ri din zonďż˝“, a precizat Florin Bonciu, profesor universitar, fost director-consilier la Agenďż˝ia Romďż˝nďż˝ de Dezvoltare.
�n opinia sa, pe fondul reloc�rilor din centrul �i vestul Europei �i finaliz�rii procesului de privatizare, nivelul ISD din regiune va continua s� se men�in� la un nivel ridicat.
„Adevďż˝rata competiďż˝ie ďż˝ncepe ďż˝nsďż˝ dupďż˝ finalizarea privatizďż˝rilor, ďż˝n momentul ďż˝n care vom avea doar achiziďż˝ii ďż˝i fuziuni“, a adďż˝ugat Bonciu.
��rile dezvoltate au fost �n continuare sursa pentru cea mai mare parte a fluxurilor de ISD, aproape jum�tate din total provenind din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie �i Luxemburg.
Se remarc� �ns� c� un procent important, respectiv 25%, din capitalul str�in investit provine din ��ri �n curs de dezvoltare, �n special din Asia. Unul dintre factorii care au determinat China s� investeasc� �n str�in�tate a fost nevoia din ce �n ce mai mare de resurse naturale.
�n ��rile aflate �n dezvoltare, fluxul investi�iilor str�ine directe a sc�zut �n 2004 cu 14% fa�� de anul anterior, p�n� la 280 de miliarde de dolari, ceea ce a determinat o cre�tere a contribu�iei ��rilor �n curs de dezvoltare la influxurile investi�iilor str�ine directe p�n� la 36%, cel mai mare procent din 1997.
Asia �i Oceania au fost principala destina�ie a fluxurilor de ISD �ntre regiunile �n curs de dezvoltare, �mpreun� atr�g�nd 148 de miliarde de dolari, cu 46 de miliarde de dolari mai mult �n 2003.
�n raport se mai men�ioneaz� c� anul 2004 a adus �i o revigorare a sectorului fuziunilor �i achizi�iilor, inclusiv cele transfrontaliere, valoarea lor urc�nd cu 28%, la 381 de miliarde de dolari.
Cele mai mari fluxuri de investi�ii str�ine directe au fost atrase �n 2004 de Statele Unite ale Americii, respectiv 96 miliarde de dolari, �n cre�tere cu 62% fa�� de 2003, �i Marea Britanie, unde nivelul ISD s-a triplat anul trecut, p�n� la 78 miliarde de dolari.
Stocul investi�iilor str�ine directe la sf�r�itul anului trecut era estimat la 9.000 de miliarde de dolari, capital care este atribuit unui num�r de 70.000 de corpora�ii multina�ionale �i 690.000 de filiale ale acestora, cu v�nz�ri totale 19.000 de miliarde de dolari.