O belea nu vine niciodat� singur�
Anchetatorii nemteni au dat peste cap planurile de viitor ale unor
„�ntreptrinz�tori“ din Tazl�u, dup� ce i-au luat �n vizor pentru mai
multe fapte de furt. C�nd oamenii legii au descins la locuinta lor, �n
afar� de bunurile susceptibile a proveni din hotii au dat si de ceva
cannabis, dar si de o ser� improvizat� pentru cresterea si uscarea
plantelor. S-a �nt�mplat pe 14 iunie 2017, c�nd anchetatorii din
cadrul Sectiei de Politie Rural� Borlesti au fost sesizati cu privire la
sustragerea mai multor produse alimentare dintr-un magazin din
localitate. �n urma cercet�rilor efectuate �n cauz� anchetatorii au
depistat dou� persoane, un b�rbat de 33 de ani si un minor de 15
ani, ambii din Tazlau, b�nuiti de s�v�rsirea infractiunii de furt �n
noaptea de 13/14 iunie 2017. Ancheta derulat� a condus la
concluzia c� cei doi ar mai fi avut la activ �nc� dou� fapte de furt din
locuinte, pe parcursul lunii mai 2017 si care s-au soldat cu o pagub�
�n dauna victimelor de 4.000 de lei. „�n cadrul investigatiilor
efectuate, politistii s-au deplasat la adresa unde locuieste b�rbatul
de 33 de ani, observ�nd �n gr�dina casei c�teva plante ce pareau a fi
cannabis. Politistii au identificat �n interiorul locuintei, �ntr-un dulap,
o ser� improvizat�, destinat� cresterii si usc�rii plantelor de
cannabis, iar �n curtea locuintei 11 plante de cannabis“, conform
unui comunicat al Politiei Rom�ne. Ca urmare a celor constatate,
au fost sesizati politistii si procurorii DIICOT Neamt. Pe l�ng�
stupefiante, acas� la suspecti au fost g�site mai multe bunuri care
ar putea proveni din furt. De acum �nainte trebuie s� se stabileasc�
de unde aveau cei doi semintele de cannabis, dac� au folosit sera
sau nu, precum si dac� drogurile erau doar pentru consum propriu,
sau si pentru altii. P�n� la stabilirea acestor aspecte cei doi au fost
retinuti pentru 24, fiind acuzati de s�v�rsirea infractiunilor de furt
calificat. Nu este prima dat� c�nd este g�sit� o ser� pentru
stupefiante �n Neamt, unul din cele mai r�sun�toare cazuri fiind cel
al lui Nicolae Andrei Bonciu, de 27 de ani, din Piatra Neamt, care �n
martie anul trecut a fost depistat cu o adev�rat� plantatie �ntr-un
apartament. Si Bonciu era �n vizorul oamenilor legii tot pentru furturi
si cump�rare de bunuri sustrase. El a fost depistat pe 3 martie
2016, iar la perchezitie anchetatorii au dat de o cultur� indoor de
canabis. �n apartament s-a g�sit o ser�, amenajat� sub forma unui
cort de doi metri/ 1,5 metri/1,5 metri, cu sistem propriu de ventilatie
cu evacuare si sistem de iluminare cu l�mpi. Fiecare ghiveci avea
farfurii decantoare si p�m�nt, dar si niste granule albe, cel mai
probabil �ngr�s�m�nt floral, care hr�nea plante de culoare verde,
f�r� inflorescent�, ce nu erau ajunse la maturitate, av�nd �nl�timi
�ntre 10-19 centimetri, de cannabis. �n cas�, inculpatul avea
recipiente cu fertilizatori lichizi, dar si un caiet �n care notase
activit�tile prestate pentru �ntretinerea culturii de stupefiante.
Existau si instructiuni despre modul cum toate plantele trebuiau s�
fie udate, ce cantitate de ferilizatori trebuia administrat�, �n�ltimea
la care trebuia montat sistemul de iluminare, temperatura propice
pe timp de zi si de noapte. Oamenii legii au stabilit c� inculpatul si-a
luat toate informatiile despre �nfiintarea unei culturi de canabis de
pe internet. Si-a notat totul meticulos si a supravegheat cresterea si
dezvotarea narcoticelor. Initial a pus 30 de seminte de canabis la
�ncoltit, �ntr-o farfurie cu ap�, dup� care toate au fost puse �n
recipiente separate. C�nd plantele au ajuns la circa 3 centimetri
�n�ltime, au fost replantate �n ghivece mai mari. Totul a fost recoltat
de anchetatori, iar laborantii au stabilit c� este vorba de 379,2
grame de canabis. Dac� plantele ar fi ajuns la maturitate, s-ar fi
obtinut 1,5-1,8 kilograme de drog. La finele procesului Bonciu a fost
condamnat la doi ani si o lun� de �nchisoare, f�r� executare, pentru
trafic de droguri de risc si detinere de droguri �n vederea
consumului. T�n�rul si-a recunoscut fapta si a fost obligat s� urmeze
programe de reintegrare social�, dar si s� presteze 70 de ore de
munc� �n folosul comunit�tii.
|