Spitalul, discriminat
• desi are acelasi grad ca Spitalul Judetean, unitatea de la Roman este exclus� de la orice fel de program de dot�ri • i s-a refuzat politicos accesul la finantarea �n cadrul unui proiect regional •
Conducerea Spitalului Municipal de Urgente Roman se pl�nge de faptul c� sansa unit�tilor sanitare din localit�tile care nu s�nt resedinte de judet de a avea acces la bugetele de dotare cu aparatur�, �n vederea ridic�rii calit�tii actului medical, s�nt practic nule. Asta �n conditiile �n care, din punct de vedere al acredit�rii, aceste unit�ti sanitare au acelasi grad. Concret, �n cazul Spitalului Municipal de Urgent� Roman este vorba de obtinerea unui punctaj superior celui obtinut de Spitalul Judetean din Piatra Neamt, care are tot gradul IIl. La o recent� videoconferint� cu sefii spitalelor, reprezentantii Ministerului S�n�t�tii au �ntrebat conducerile spitalelor judetene dac� ar fi interesate de un program de dotare a Unit�tilor de Primiri Urgente pe un Program Operational Regional. Cum Brasovul a refuzat o asemenea ofert�, conducerea Spitalului Municipal de Urgent� Roman a adus �n atentia ministerului intentia sa de implementare a deja mediatizatului Centru de Imagistic� Medical�, pentru care exist� studiu de prefezabilitate si care s-ar plia pe conditiile impuse de programul amintit. „La nivelul Ministerului S�n�t�tii se deruleaz� un program de extindere si dotare a Unit�tilor de Primiri Urgente a spitalelor judetene, �n cadrul Programului Operational Regional. �n urm� cu trei s�pt�m�ni, a avut loc la sediul Prefecturii Neamt o videoconferint� la care a participat Ministrul S�n�t�tii pe tema acestui program. Au fost �ntrebate toate spitalele judetene dac� s�nt interesate de aceste fonduri. Au fost spitale judetene, cum e cel de la Brasov, care au declinat oferta. Noi am solicitat s� fim prinsi �n program cu fonduri pentru un Centru de Imagistic�, care ar putea s� functioneze pe l�ng� CPU, pentru care se si fac majoritatea investigatiilor. Ar fi vorba de o cl�dire parter plus etaj si dot�rile cu aparatur�, aferente: RMN, computer tomograf, angiograf, mamograf, etc. Am trimis studiul la DSP pentru avizare. Am prezentat solicitarea noastr� Ministerului si r�spunsul primit este acela c� programul este adresat doar spitalelor judetene. Ni s-a spus si de c�tre ministrul S�n�t�tii c� nu exist� fonduri dec�t pentru continuarea investitiilor �ncepute“, a declarat doctor Maria Andrici, managerul SMUR. Ministrul S�n�t�tii, Florian Bodog, nu a dat nici un fel de sperante conducerii SMUR �n sustinerea acestui tip de proiecte si nici a altora, cel putin asa sustine managerul unit�tii sanitare romascane. Demnitarul venit la Roman de la inaugurarea investitiilor la Spitalul din F�lticeni, a spus clar c� anul acesta nu exist� fonduri pentru demararea de noi proiecte si c� putinele resurse existente pentru astfel de dot�ri au fost dirijate, logic, spre finalizarea investitiilor deja �ncepute. �n conditiile �n care �n Rom�nia dreptul la s�n�tate este stipulat doar �n Constitutie, iar sistemul sanitar este politizat excesiv si asociatiile pacientilor s�nt slabe sau inexistente, cum e cazul la Roman, este greu de asigurat o repartitie echitabil� a fondurilor de dezvoltare si modernizare a unor spitale. Risipa de fonduri, nepriceperea managerial�, majorarea legitim� a fondurilor de salarii pentru medici si asistenti, dar �n detrimentul dot�rilor, fac ca sistemul medical rom�nesc s� fac� fat� din ce �n ce mai greu necesit�tilor si s� asigure sanse egale la servicii medicale normale. Tot tipul de acte normative elaborate de Ministerul S�n�t�tii care decide cu mare cinism, uneori, modul de alocare a fondurilor, ar trebui atacate, cu succes, la Curtea Constitutional�. Asta pentru c� un pacient de la Roman este logic s� aib� aceleasi drepturi la servicii sanitare ca unul de la Piatra Neamt, Iasi, Bucuresti sau de aiurea.
|