Sclavii Occidentului
• 1.058 de familii de nem�eni au plecat �n str�in�tate cu contract de munc� • num�rul celor pleca�i s� munceasc� f�r� contract de munc� este mult mai mare • 12.808 elevi din �nv���m�ntul nem�ean preuniversitar de stat au unul sau am�ndoi p�rin�ii pleca�i la munc� �n str�in�tate • Eviden�ele Direc�iei Generale de Asisten�� Social� �i Protec�ia Copilului arat� c�, �n Neam�, s�nt 1.058 de familii �n care ambii so�i s�nt pleca�i �n str�in�tate cu contract de munc�, l�s�nd, �n urma lor, 1.614 copii. Dintre ace�tia, 1.494 se afl� �n grija rudelor p�n� la gradul IV. Cum, �n unele cazuri, copiii au fost neglija�i, Direc�ia pentru Protec�ia Copilului Neam� a instituit m�suri de protec�ie pentru 68 dintre ace�tia, recurg�nd �i la m�suri radicale: internarea a 12 copii �n centre de plasament publice sau private �i plasarea altora 5 �n grija asisten�ilor maternali profesioni�ti. Cei mai mul�i nem�eni pleca�i �n str�in�tate cu contract de munc� s�nt �n comunele: Horea (119 familii plecate, 148 de copii l�sa�i acas�), Borle�ti (91 de familii cu ambii p�rin�i pleca�i, din care provin 159 de copii), S�b�oani (50 de familii cu 85 de copii), S�vine�ti (47 de familii cu 58 de copii), Pipirig (41 de familii plecate, din care provin 38 de copii), Gher�ie�ti (33 de familii cu 52 de copii), Rediu (40 de familii cu 75 de copii) �.a.
Num�rul celor care au plecat �n str�in�tate f�r� contract este, �ns�, mult mai mare. Datele furnizate de Centrul de Asisten�� Psihopedagogic� Neam� arat� c�, din totalul celor 79.318 elevi �nscri�i �n �nv���m�ntul nem�ean preuniversitar de stat �n anul �colar 2005-2006, 12.808 au unul sau am�ndoi p�rin�ii pleca�i la munc� �n str�in�tate. Oric�t de dur ar suna pentru cei care se duc la c�tig peste hotare, cei mai mul�i �n Italia, l�s�ndu-�i copiii �n voia sor�ii, aceasta este, �n fapt, o form� de abandon mascat care genereaz� traume care �i vor afecta pe copii, pe toat� durata vie�ii. Dezam�girile de acum au un efect nociv, urm�nd s� fie resim�ite, ulterior, la v�rsta maturit��ii, prin incapacitatea de a face fa�� �ncerc�rilor vie�ii. Lipsi�i de supraveghere, r�ma�i f�r� dragostea p�rinteasc�, copiii dezvolt� diverse tulbur�ri de comportament, merg�nd de la indisciplin�, conflicte cu colegii, absenteism �colar, tendin�� de marginalizare, alegerea unor prieteni nepotrivi�i, �i p�n� la comiterea unor infrac�iuni. �n Neam�, statisticile arat� c�, din totalul copiilor ai c�ror p�rin�i s�nt pleca�i la munc� �n str�in�tate, 529 au devenit elevi-problem�, caracteriza�i prin agresivitate, delincven��, consum de droguri, tutun, alcool, apartenen�� la grupuri negative, risc sporit de abandon �colar. Pe l�ng� posibilitatea de a ajunge �n anturaje negative, exist� �i riscul ca ace�ti copii s� sufere at�t de mult din cauza lipsei p�rin�ilor, �nc�t s� se �mboln�veasc�.
Fenomenul copiilor „orfani“ cu p�rin�i este, probabil, unul dintre cele mai nea�teptate, pe care le tr�ie�te familia rom�neasc�. Din p�cate, societatea nu este preg�tit� s� contracareze efectele sale negative, neexist�nd, p�n� �n prezent, nici un sistem formal de sus�inere emo�ional� a acestor copii, mult mai expu�i afec�iunilor psihice �i riscurilor sociale, �n compara�ie cu ceilal�i.
|
Autentificare
