Dic�ionar diabolic: CORUP�IA - gradul de insalubritate al unei societ��i (II)

Coana Corup�ia fa�� cu opinia public�
Continu�m profanul nostru demers despre corup�ie �n contextul �n care, la televizor, am auzit dintr-o gur� autorizat� de prim-ministru c� ea, corup�ia, nu ar mai reprezenta o a�a de mare problem� pentru Rom�nia. Este o veste bun�, dar noi ne-am apucat de o treab�, a�a c�-i d�m b�taie: ca fenomen social, corup�ia reprezint� expresia unor manifest�ri de descompunere moral� �i degradare spiritual�, implic�nd deturnarea �i folosirea avutului public �n interes personal, ocuparea unor func�ii publice prin rela�ii preferen�iale, ob�inerea unor avantaje materiale prin �ndeplinirea obliga�iilor de serviciu, �ncheierea unor afaceri �i tranzac�ii prin eludarea normelor morale �i legale. Ea define�te gradul de insalubritate al unei societ��i. Vorbind despre percep�ia public� fa�� de acest fenomen, Coana Corup�ia este perceput� de cet��eni (�n urma unor sondaje, desigur) pe trei paliere: politic�, administrativ� �i economic�. Le lu�m pe r�nd.

Partidele cheltuie mai mul�i bani dec�t au
Vorbim, a�adar, despre corup�ia politic�. Aceasta, �n genere, se manifest� sub forma presiunii �i chiar a �antajului exercitate asupra func�ionarilor publici pentru a-i determina s� adopte anumite decizii ilegale sau la limita legii. Ea poate viza ob�inerea unor avantaje materiale pentru sine sau pentru altul, ori de alt� natur�. �n principal, ne-o spune realitatea, motorul principal al corup�iei politice este nevoia de fonduri, av�nd �n vedere multitudinea de partide politice �i faptul c� acestea cheltuie �ntotdeauna mai mul�i bani dec�t au, necesit��ile lor financiare fiind aproape nelimitate. S� ne g�ndim, a�adar, la c�t cost� circul electoral, scuze!, campaniile electorale �n jude�ul Neam�, dar s� nu vedem numai afi�ele de pe st�lpi �i panori, ci oleac� mai profund, prin televiziuni �i ziare, spectacole cu arti�ti din Capital� �i artificii, cadouri pentru diverse etnii �i a�a mai departe, ca s� nu vorbim prostii. Corupt poate fi nu at�t un politician oarecare, c�t �i un �ntreg partid, �n vederea ob�inerii unei anumite influen�e asupra pachetului legislativ.

Corup�ia administrativ�
C� altfel nu avem cum s�-i spunem, se �ntinde de la fapta reprobabil� a func�ionarului public, p�n� la deturnarea �n interes personal a averii publice, s�v�r�it� de persoanele aflate �n func�ii �nalte ale administra�iei de stat. �n principal, func�ionarii publici s�v�r�esc fapte de eludare a dispozi�iilor regulamentare, de anun�are a licita�iilor publice, favorizarea anumitor intreprinderi sau firme la repartizarea de spa�ii comerciale sau locuin�e, interven�ii pe l�ng� al�i func�ionari publici pentru a trece cu vederea �nc�lcarea legii �.a.m.d. Mai vorbim aici �i despre promovarea unor examene, eliberarea unor certificate medicale, acte de expertiz� �i constat�ri medico-legale, distribuirea de medicamente, favorizarea procur�rii unor bunuri din patrimoniul cultural-na�ional, stabilirea unor impozite �i taxe, ne�ncasarea unor debite �i altele.

Corup�ia economic� (profesional�)
Vizeaz� servirea preferen�ial� a clien�ilor, dar poate �mbr�ca �i forma determin�rii func�ionarilor unei intreprinderi concurente de a tr�da interesele propriului patron. Aici avem de-a face cu ni�te ma�ina�iuni pe care noi, cei mul�i, nu avem de unde s� le �tim: solicitarea de credite, unele �n valut�, f�r� dob�nd� �i pe termen lung; �nfiin�area �i func�ionarea unui num�r mare de societ��i comerciale f�r� un capital solid, normal c� din sfera comer�ului, prejudiciind astfel unit��ile productive, prin preluarea unui patrimoniu subevaluat �i desf�urarea de activit��i comerciale pe baz� de comision, f�r� s� �ntreprinzi nimic; v�nzarea, �nchirierea, concesionarea, darea �n loca�ie de gestiune a unor active, spa�ii, utilaje etc f�r� organizarea de licita�ii. V� spun ceva toate astea?

Concret
Continu�nd o definire a CORUP�IEI, pe baza experien�ei rom�ne�ti, dar �i pe valorificarea concluziilor ce se desprind din extrapolarea situa�iei din ��rile din jur, s� tragem ni�te concluzii, respectiv s� v� supunem aten�iei urm�toarele situa�ii:
- acordarea de facilit��i ilegale �n domeniul privatiz�rii;
- �ncheierea unor contracte la nivel guvernamental;
- eliberarea licen�elor, permiselor sau vizelor de c�tre Guvern;
- emiterea aprob�rilor pentru comer� exterior �i eliberarea licen�elor de import-export;
- acordarea sprijinului financiar de c�tre Guvern;
- promovarea ierarhic� pe criterii de nepotism �i rela�ii personale;
- �ncheierea de afaceri cu parteneri str�ini;
- achizi�ionarea de terenuri �i alte bunuri;
- �ncheierea de contracte �n nume propriu de c�tre persoane oficiale precum �i folosirea abuziv� a mijloacelor �i bunurilor institu�iilor guvernamentale;
- practicile ilegale cu ocazia campaniilor electorale �i alegerilor parlamentare, preziden�iale �i locale;
- deturnarea de la destina�ia lor a unor imobile sau fonduri guvernamentale;
- la modďż˝, azi, dirijarea „pe ochi frumoďż˝i, de partid“, a unor proiecte cu finanďż˝area externďż˝ (Phare, Sapard & So One). Cum se face aceastďż˝ dirijare, negatďż˝ vehement de cei aflaďż˝i la putere, doar ei ďż˝tiu, iar rezultatele se vďż˝d abia atunci cďż˝nd se dďż˝rďż˝mďż˝ baraje sau poduri.

Alba-neagra cu cenu�iu
Revenind la punctul de vedere al opiniei publice, corup�ia beneficiaz� �i de o altfel de clasificare, o treime deloc sf�nt�, dar logic�.
Corup�ia NEAGR�: c�nd actul ilicit este condamnat de opinia public� �i de elitele societ��ii, dorindu-se pedepsirea lui.
Corup�ia CENU�IE: c�nd numai unii membri ai societ��ii (�ndeosebi elitele) doresc pedepsirea actului ilicit.
Corup�ia ALB�: c�nd at�t opinia public�, c�t �i elitele nu sprijin� cu entuziasm �ncercarea de a pedepsi o anumit� form� de corup�ie pe care, de altfel, o g�sesc tolerabil�.
Aceastďż˝ clasificare ne oferďż˝ surpriza unei neaďż˝teptate sincronizďż˝ri determinate ďż˝i influenďż˝ate de regimul politic, o universalitate de fapt, o „universatio facti“ la care regimurile permisive, tolerante, lipsite de autoritate ďż˝ncurajeazďż˝ aceste manifestďż˝ri prin „universitas juris“, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ o capacitate redusďż˝ de a le soluďż˝iona, corupďż˝ia devenind un simptom al libert��ii constituďż˝ionale. Asta ďż˝n ideea ďż˝n care la doctor mergem tot cu plicul, la doamna educatoare, ďż˝nv���toare sau profesoarďż˝ tot cu buchetul de flori ďż˝i pachetul cu ceva, ca sďż˝ nu mai vorbim despre ce am fi dispuďż˝i sďż˝ oferim cuiva care ne-ar face rost de serviciu pentru nevastďż˝ sau paďż˝aport la urgen�� (adicďż˝ ALBďż˝). Despre CENUďż˝IE nu se prea vorbeďż˝te, sau se vorbeďż˝te pďż˝sďż˝reďż˝te, elitist, fiindcďż˝ de bazďż˝ este NEAGRA, cea mai periculoasďż˝, care dacďż˝ e pusďż˝ pe tapet dďż˝ bine la electorat. Vorbim aici despre barosanii invitaďż˝i, cu amabilitate, la Direcďż˝ia de Cercetďż˝ri Penale sau pe la Parchet, despre parfumaďż˝ii purtďż˝tori de costume de firmďż˝ care, ieďż˝ind din cďż˝rďż˝i, privaďż˝i de sprijinul politic, devin incompatibili ďż˝i mai toďż˝i se ďż˝mbolnďż˝vesc subit, cerďż˝ind compasiune... Vom continua.