Dinu C. Giurescu, 90 de ani de istorie vie

• Academicianul Dinu C. Giurescu a intrat la mijloc de Fďż˝urar ďż˝n cel de-al zecelea deceniu al nobilei sale vieti • ďż˝n anul 2011, a fost oaspetele Durďż˝ului cu prilejul simpozionului Romďż˝nia secolului al XX-lea • „Aici se aflďż˝ unul din locurile tďż˝rii unde istoria, legenda si existenta de fiecare zi a oamenilor se ďż˝mpletesc“, spunea academicianul aflat ďż˝n trecere si prin Bicaz •

De-a lungul timpului, academicianul Dinu C. Giurescu a cďż˝lcat plaiurile nemtene cu diferite prilejuri fiind impresionat de istoria locurilor si de multitudinea de personalitďż˝ti culturale de elitďż˝ care prin operele lor artistice au creat o dimensiune aparte acestei zone. Dinu C. Giurescu s-a nďż˝scut la 15 februarie 1927 la Bucuresti, primii ani din viatďż˝ i-a petrecut ďż˝n casa bunicilor sďż˝i Mehedinti, tot din Bucuresti. Dupďż˝ mamďż˝ era nepotul cunoscutului geograf, ďż˝ntemeietor de scoalďż˝ geograficďż˝ romďż˝neascďż˝ - Simion Mehedinti. Si celďż˝lalt bunic al sďż˝u avea un nume ilustru: Constantin Giurescu, un eminent istoric, rďż˝pus ďż˝nsďż˝ prea devreme, ďż˝n 1918, la 48 de ani, de gripďż˝ spaniolďż˝. De la acesta a rďż˝mas casa copilďż˝riei sale din strada Berzei, din Bucuresti, distrusďż˝ apoi din ordinul lui Ceausescu. Iar tatďż˝l, de asemenea, ilustru: Constantin C. Giurescu a fost un istoric de mare prestigiu, apropiat politic al istoricului Gheorghe I. Brďż˝tianu, ďż˝n partidul „tinerilor liberali“, rezident regal, ministru carlist si unul dintre supravietuitorii lagďż˝rului concentrationar comunist (a suferit detentie la Sighet). Dinu C. Giurescu a urmat cariera tatďż˝lui si bunicului sďż˝u de pe tatďż˝, fiind licentiat al Facultďż˝tii de Istorie, ďż˝n 1950, ca ďż˝n anul 1968 sďż˝ obtinďż˝ titlul stiintific de doctor ďż˝n istorie. Profesor la Universitatea de Artďż˝, Sectia Istoria si Teoria Artei-Muzeografie (1968-1987). Este presedinte al pďż˝rtii romďż˝ne ďż˝n Comisia romďż˝no-bulgarďż˝ de istorie (1979-1985 si din 1991, ďż˝n continuare). A fost profesor universitar Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie (1990-1997). Este membru al Academiei Romďż˝ne din 2002 (membru corespondent din 1990). Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepresedinte al Academiei Romďż˝ne, pentru un mandat de patru ani. ďż˝n 2008 publicďż˝ o carte de amintiri si mďż˝rturii intitulatďż˝ „De la Sovromconstructii nr. 6 la Academia Romďż˝nďż˝“, pe care o recomandďż˝m cu cďż˝ldurďż˝, si care prezintďż˝ o viatďż˝ de om ce a cunoscut regimul carlist, cel antonescian, a fost cetďż˝tean al Republicii Populare Romďż˝ne, al Republicii Socialiste Romďż˝ne, dar si al Statelor Unite ale Americii, ďż˝ntorcďż˝ndu-se ďż˝n tarďż˝ la 1990 pentru a continua o carierďż˝ ďż˝ntreruptďż˝ ďż˝n Universitatea din Bucuresti. ďż˝n 2011, academicianul Dinu C. Giurescu si profesorul universitar doctor Mihai Retegan, au fost oaspetii Durďż˝ului cu prilejul Simpozionului Judetean „Romďż˝nia secolului al XX-lea“, la invitatia fostului lor student, Daniel Dieaconu. De prezenta celor douďż˝ somitďż˝ti, ce au conferentiat pe tema „Istoria comunismului din Romďż˝nia“, s-au bucurat peste 150 de profesori de istorie din ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul preuniversitar din Neamt, precum si alte persoane ďż˝mpďż˝timite de istorie de pe aceste locuri. ďż˝n ziua ce a urmat simpozionului, zi alocatďż˝ de cďż˝tre gazde cunoasterii zonei, Dinu C. Giurescu a a tinut sďż˝ ajungďż˝ ďż˝n Cheile Bicazului, spre aducere aminte a unei vizite din 1940, prilej cu care distinsii oaspeti aveau sďż˝ zďż˝bovescďż˝ pentru cďż˝teva clipe si-n Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz. ďż˝n scurtul dialog purtat cu domnul academician Giurescu am retinut vorbe deosebite pe tema Neamtului. „Aici se aflďż˝ unul din locurile tďż˝rii unde istoria, legenda si existenta de fiecare zi a oamenilor se ďż˝mpletesc. Mďż˝rturisesc cďż˝ eu cunosteam Ceahlďż˝ul doar din ilustratii si din scrieri. Acum m-am aflat pentru prima oarďż˝ la Durďż˝u. Am trďż˝it de astďż˝ datďż˝ pe viu cele citite ďż˝n urmďż˝ cu foarte multi ani din opera lui Calistrat Hogas. Atunci, mi se pďż˝reau acele descrieri frumos trase din condei si nu simteam acel sentiment remarcabil pentru naturďż˝, pe care l-am simtit, aflďż˝ndu-mďż˝ la Durďż˝u. Uite, mi-am zis, am avut fericirea sďż˝ trďż˝iesc un pic din emotia marilor scriitori cďż˝nd au cďż˝lcat Ceahlďż˝ul. A fost deosebit de frumos si de plďż˝cut. Trecďż˝nd peste asta ďż˝nsďż˝, cel mai mult m-a impresionat interesul oamenilor de aici pentru actul de culturďż˝. La simpozion am avut surpriza sďż˝ vďż˝d ďż˝n salďż˝ peste o sutďż˝ de profesori de istorie din scolile Neamtului, un lucru rar ďż˝ntďż˝lnit astďż˝zi. Si m-a impresionat si un alt aspect, acela cďż˝ o scoalďż˝ cum este cea de la Grinties, o scoalďż˝ de arte si meserii, a putut sďż˝ fie sufletul si motorul manifestďż˝rii. Ca sentiment general, am impresia cďż˝ evenimentele culturale au mai multďż˝ ďż˝nsemnďż˝tate ďż˝n diferite zone ale tďż˝rii, cum a fost cazul ďż˝n Neamt, decďż˝t la Bucuresti. Aici se pďż˝streazďż˝ ďż˝ncďż˝ dorinta de a-ti afirma identitatea, ca romďż˝n si ca act de culturďż˝. Neavďż˝nd identitate, tara dispare... Si dacďż˝ mergem tot asa, riscďż˝m ca peste 20-30 de ani sďż˝ nu mai avem tarďż˝, sďż˝ avem doar o numire geograficďż˝, un mall, ďż˝n care sďż˝nt niste oameni. Sďż˝ sperďż˝m cďż˝ n-ajungem acolo“, a declarat academicianul Dinu C. Giurescu, la Bicaz. Vorbele sale ne-au marcat pďż˝trunzďż˝ndu-ne pentru totdeauna ďż˝n suflet, suflet pe care ni-l dorim a fi la fel de nobil precum al domnului Profesor, acum la frumoasa vďż˝rstďż˝ de 9 decenii, dedicate istoriei poporului romďż˝n. Vivat, crescat, floreat!