Se finalizeaz� Bugetul municipiului cu alte manechine �n Consiliul local?
Bugetul local al municipiului Piatra Neamt se finalizeaz� �n urma unor consult�ri cu diversi reprezentanti ai unor institutii si oameni de afaceri. Din lista reprezentantilor consultati lipsesc reprezentantii pietrenilor, care sunt principalii interesati, �n calitate de beneficiari. Ar fi fost interesant de f�cut public� lista doleantelor acestora. Sau, prim�ria ne va consulta prin „Chestionarul de opinie“, aceeasi metod� de trist� amintire a fostului edil, pe care o m�sluia de fiecare dat�, ca s� coincid� cu propria opinie. Obiectivul principal al consult�rii este pentru „a face orasul functional“. Una din consult�ri s-a axat pe subiectul realiz�rii unui parc industrial. Este un subiect util, dac� tinem seama c�, pe de o parte, se recunoaste oficial lipsa fortei de munc� calificat�(?) si pe alta, c� principala surs� de locuri de munc� sunt supermarketurile multinationalelor. Personal, consider c� un subiect util de dezb�tut ar fi fost si despre alt parc, Parcul Cozla. �n contextul unui proiect mai vechi nefinalizat al Prim�riei, acela de a face din Piatra Neamt un oras turistic, cea mai „perl�“ din toat� Moldova, bla, bla, bla. P�n� acum, modernizarea Parcului Cozla a fost un pretext
de pr�duit la greu banii comunit�tii, de c�tre fosta administratie, proiect care a esuat, parcul ar�t�nd acum cu mult mai r�u dec�t ar�ta �nainte de 1989. Parcul l�sat de Nicu Albu este de domeniul istoriei. Dintre toate obiectivele prim�riei, �n leg�tur� cu necesitatea red�rii parcului Cozla �n circuitul turismului pietonal relaxant si reintroducerii acestuia �n siragul atractiilor orasului, nu se pomeneste dec�t despre autorizarea iglu-ului din v�rful parcului, care zace f�r� rost de ani de zile, pentru a se putea organiza �n el niste evenimente, care s�-i confere o utilitate cu orice pret. Una din marile ambitii ale prim�riei pentru 2017 este s� realizeze un material promotional, pentru prezentarea orasului si judetului. P�n� la „materialul promotional“ prim�ria ar face un pustiu de bine dec�t ar tip�ri o hart� a judetului mai ac�t�rii, de care turistii si nemtenii sunt frustrati, �n egal� m�sur�. Singura hart� existent�, de v�nzare la Muzeul municipal, este o realizare t�mp�, cu erori grosolane si care necesit� obligatoriu o erat�. Prim�ria si-a f�cut titlu de mare glorie finaliz�nd un Centru judetean de informare turistic�, plasat �n parcarea de la Central, care este �n imposibilitatea de a oferi, fie si contracost, o hart� turistic� a judetului, c�t de c�t profesionist �ntocmit�. Se motiveaz� c� Prim�ria si Consiliul Judetean nu pot produce o astfel de hart�, pentru c� nu s-a finalizat �nc�, cadastrul. Nu mai punem la socoteal� c� imobilul respectiv, care a costat ceva bani, este o realizare arhitectural� jalnic�, f�cut� parc� din mila public�, cu care nu s-ar m�ndri nici m�car un sat de prin B�r�gan, dar-mite un oras turistic de munte, care aspir� la titlul de „Perla Moldovei“. �n timpul acesta, punctul de Informare turistic�, din parcul Stefan cel Mare, cu o arhitectur� agreabil�, st� mai tot timpul cu usa �nchis�, iar c�nd o prinzi deschis�, nu te alegi dec�t cu directia
destinatiei solicitat�, indicat� cu ar�t�torul, spre unul din punctele
cardinale existente. La finele anului trecut, o initiativ� local� a f�cut v�lv�. Sau plasat prin municipiu c�teva panouri stradale, cu dou� h�rti afisate, una sub cealalt�. Initiativa ar putea fi considerat� de valoare si �n interesul turistilor, dac� nu ar fi o b�sc�lie. Harta din partea de jos a
panoului este plasat� la o jum�tate de metru �n�ltime fat� de sol.
Harta nu poate fi vizionat�, dec�t st�nd �n genunchi. Poate Prim�ria
are un proiect de „Oras turistic si religios“ si noi nu stim. A nins la Piatra Neamt, dar p�rtia de schi r�m�ne tot nefunctional�. Perla Invest, aceast� perl� a falimentului local, a avut marea revelatie, c� p�rtia nu poate functiona f�r� prestatia tunurilor de z�pad�, iar prestatia cost� de frige. �n fapt, nu este vorba de nici o relevatie. Aceasta se stia �nc� de la lansarea proiectului, dar s-a trecut sub t�cere, deoarece afecta expunerea de motive �n sustinere, care ar fi f�cut investitia inutil�, cu cl�diri p�rtie, telescaun si telegondol�, iar pietrenii „ar fi suferit de moarte“ dac� acesti bani nu ar fi fost cheltuiti �ntr-un fel. Pr�duiala t�tarilor, pe vremea lui Stefan cel Mare, era
floare la ureche, fat� de pr�duiala de pe vremea lui Stefan Gheorghe.
Astept�m DNA-ul �n continuare. Aviz consilierilor locali, de pe vremea
acelor proiecte, care au fost simple manechine �n vitrina Prim�riei.
|