�ntre cultul tineretii si cultura anti-politicii
La votul din 11 decembrie 2016 s-a remarcat o slab� si �ngrijor�toare participare a tinerei generatii. Din masa participantilor la vot, putin peste 3% aveau v�rste cuprinse �ntre 18 si 24 de ani. Un recent studiu IRES evidentiaz� c� 9 din 10 rom�ni nu mai au �ncredere �n politicieni, iar 73 % din populatie are o p�rere proast� si foarte proast� despre acestia. Politicienii sunt considerati corupti, mincinosi, hoti, aroganti si incompetenti. Pentru politicienii nostri, singura consolare ar fi c� dispretul profund fat� de politicieni nu este specific numai rom�nilor, curentul fiind generalizat �n mai toat� lumea democratic�. Alegerile din 11 decembrie 2016, asteptate la acea dat� cu alte sperante, au dovedit c� avem politicienii pe care �i merit�m. Politicienii de ast�zi, pe care noi i-am creat prin vot, dovedesc din nou c� sunt demni reprezentanti ai tuturor defectelor noastre. �n Rom�nia au fost curente care au �ncercat s� induc� electoratului nevoie de schimbare a clasei politice, dup� criterii pe care acum le putem aprecia s� fi fost cel putin discutabile. Dup� promotorii acestor curente, �ntre expertiz� si tinerete, primeaz� tineretea, la care expertiza poate fi compensat� de vreun doctorat, masterat ori diplom� a vreunui institut de trei luni. �n lipsa acestora se poate compensa cu vreun mandat de consilier local, ori cu sederea pret de o fr�ntur� de mandat pe un scaun de prefect ori presedinte al consiliului judetean. Cultura anti-politicii este un curent vechi de c�teva decenii, de sorginte neoliberal�, care sustine cu argumente subversive, c� statul nu este o institutie eficient�, c� numai institutiile publice private pot fi eficiente. �n consecint�, conform acestui curent, Statul ar cam trebui marginalizat, dac� nu chiar desfiintat. Cu alte cuvinte, piata s� ia deciziile importante �n stat, nu clasa politic�. Se impune ca at�t statul, c�t si clasa politic�, trebuiesc supuse unui proces continuu de demonizare. Fac parte dintre acei care consider� c� nu este nici o catastrof� dac� nu ne iubim politicienii din Parlament, Guvern sau Administratie. De abia asa suntem motivati s� avem interesul de a participa la procesul electoral, pentru a-i alege pe cei trebuinciosi. Aceasta nu �nseamn� c� dac� la alegerile din 11 decembrie 2016, la care prezenta la vot a fost una din cele mai slabe, majoritatea cet�tenilor cu drept de vot au stat acas�, pentru c� mureau de dragul politicienilor. �n aceste circumstante, consider c� marea majoritate a tinerilor au stat acas�, desi studentilor si elevilor navetisti li s-au oferit bilete gratis pe CFR, pentru c� nu au �nteles rostul politicii si al politicienilor. Unii analisti mai belicosi pomeneau ceva despre o anumit� lehamite a tinerilor. S� fim seriosi, lehamitea este o stare indus� �n urma unui exercitiu �ndelungat si aceasta poate fi traversat� doar de c�tre oameni cu state vechi �n exercitiul democratic, pe care i-ati numi seniori. Au fost c�tiva juni independenti, care au candidat pentru Parlament, dar paradoxal nu au beneficiat de votul tinerilor, ci tot cu ajutorul seniorilor au str�ns ceva voturi. �n societatea rom�neasc�, s-a instalat lupta acerb� pentru putere �ntre generatii, �nc� din 1990, c�nd la mitinguri tinerii solicitau s� fie l�sati „s� fac� ei politica“ �n Rom�nia. �n 2016 a avut loc cea mai evident� ciocnire �ntre generatii, dup� 1989. Dac� la mitingurile partidelor politice, dup� desfiintarea PCR �n 1990, se mai striga „Moarte comunistilor“ si „Mai bine mort, dec�t comunist“, ast�zi nu pot fi socat dac� as auzi la alte mitinguri „Moarte seniorilor“. Acestora li se las�, ca singur� sans�, s�-si sape singuri groapa.
|