Fascinatia puterii
�ncep�nd cu 2000, �n PSD, PDL si PNL s-a pus permanent problema ca premierul s� renunte la sefia partidului din care s-a autopropulsat. Aceasta pentru a fi limitat� imixtiunea premierului �n treburile interne ale partidului, �n conditiile �n care partidul �l cautioneaz�. C�nd premierul e si presedinte de partid, responsabilitatea acestuia �n fata partidului nu poate fi dec�t formal�. Dispare cenzura partidului asupra nerespect�rii de c�tre premier a programului de guvernare. Cumulul de functii ar impune autocenzura, dar aceasta a fost �nfr�nt� de fascinatia puterii oferit� de un astfel de cumul, care a prevalat de fiecare dat� �n cariera premierilor N�stase, T�riceanu, Boc si Ponta. Fiecare a c�utat s� se ocupe �n egal� m�sur� de partid si de guvern, pentru a avea �n m�n� toat� puterea si a nu se crea alte centre de putere. �n timpul mandatelor acestor premieri s-a evidentiat faptul c� partidul aflat la putere a devenit o anex� a guvernului. Prin intermediul acestor partide, care detineau majoritatea �n Parlament, guvernele au �nc�lecat legislativul, legifer�nd �n locul acestuia prin ordonante de urgent�. �n perioada acestor guverne, principalele cauze ale pierderilor din economie au fost coruptia si ordonantele de urgent�. �ncep�nd cu ultimul mandat al presedintelui Ion Iliescu, s-a pus problema �ndep�rt�rii premierului de functia de presedinte de partid. Prestatia Premierului este �n responsabilitatea exclusiv� a partidului, caz �n care puterea �n partid trebuie s� fie bicefal�. Adrian N�stase l-a asigurat pe Iliescu c� va prelua conducerea PSD la terminarea mandatului prezidential. Propunerea a fost sustinut� cu urale la Congresul PSD din 2003. Astfel, premierul N�stase a r�mas si pretedinte al PSD. Contrar promisiunilor, la urm�torul congres, Mircea Geoan� i-a tras presul lui Iliescu, prelu�nd conducerea PSD. �n 2004 N�stase a concurat cu B�sescu pentru Cotroceni si a pierdut lamentabil. La r�ndul lui, Geoan� a pierdut Cotroceniul �n 2009 �n fata unui B�sescu consiliat de pesedistul Dragnea. �n final, Geoan� a pierdut si partidul, �n favoarea lui Victor Ponta. �n 2004, T�riceanu a cumulat functia de premier cu cea de presedinte PNL, cumul care i-a asigurat spatele �n conflictul cu B�sescu.
Dragnea, prima persoan� de la Revolutie care cumuleaz� cea mai mare putere �n Rom�nia
�n 2009, Boc baz�ndu-se pe acelasi cumul, i-a datorat lui Traian B�sescu trei mandate de premier, �n schimbul unei ascult�ri depline, B�sescu nedorind �n PDL un alt pol de putere, pe care �l v�na Vasile Blaga �n secret. �n 2012, Victor Ponta a preluat functia de premier, f�r� a renunta la cumul, care �i asigura spatele �n confrunt�rile cu B�sescu. La r�ndul s�u, Ponta nu a dorit consolidarea unui al doilea pol de putere �n PSD, la care aspira Liviu Dragnea. Lovitura de gratie Ponta a primit-o �n 2014, c�nd sub presiunea grupului Dragnea din PSD, acesta a provocat spargerea USL, prin preluarea �n fort� a candidaturii la presedintia Rom�niei, �mpotriva lui Klaus Iohannis, trimit�ndu-l acas� pe Crin Antonescu. Iohannis, la r�ndul s�u a preluat conducerea PNL, prin �ndep�rtarea lui Crin Antonescu. Candid�nd pentru Cotroceni, indiferent de rezultat, Ponta si-a semnat �n alb demisia de la sefia PSD. Tragedia de la Colectiv din 2015 spulber� dintr-o lovitur� cumulul lui Ponta, eliber�ndu-se astfel drumul spre Putere al lui Dragnea, care nu a suferit excesiv de grija lui Ponta. Dup� alegerile din 11 decembrie 2016, Liviu Dragnea s-a v�zut oprit de lege de a prelua conducerea Guvernului. �n acest context avem al doilea caz �n PSD, c�nd presedintele partidului nu cumuleaz� si functia de premier. Primul caz a fost cu Oliviu Gherman, �n perioada 1992-1996, c�nd premier a fost tehnocratul Nicolae V�c�roiu. Restrictia aplicat� de Legea 90/2001 lui Liviu Dragnea, i-a impus acestuia s� propun� o alt� persoan� ca premier, condition�nd-o �ns� pe aceasta, �n mod public, s� nu creeze alt pol de putere �n PSD, s� nu aib� initiative personale si s� practice ascultarea total�. Dragnea si-a asigurat cumulul prin compensare, prelu�nd presedintia Camerei Deputatilor. Cumul�nd functia de presedinte al PSD, cu functia de presedinte al Camerei Deputatilor, si av�nd controlul personal absolut asupra guvernului, Liviu Dragnea dovedeste c� este prima persoan�, de la Revolutie �ncoace, care cumuleaz� cea mai mare putere �n Rom�nia. Acest lucru va declansa multe pasiuni, care nu sunt de bun augur pentru Dragnea. Klaus Iohannis are de ce s� fie �ngrijorat, �n perspectiva alegerilor din 2019. Ast�zi, T�riceanu st� mai bine dec�t Iohannis, deoarece cumuleaz�, f�r� nici un complex, functia de presedinte al Senatului cu functia de presedinte al formatiunii ALDE. Iohannis nu cumuleaz� nimic, nici m�car simpatia popular�. Dragnea si Iohannis sunt dou� personalit�ti ireconciliabile, am�ndoi av�nd ambitii identice, la fel de mari �n zona Puterii. Liviu Dragnea viseaz� de ceva vreme s� schimbe Rom�nia, pentru ca s� r�m�n� astfel �n istorie. La un astfel de loc �n istorie au visat si ceilalti presedinti de partide p�n� acum. Dintre acestia, Traian B�sescu se detaseaz� vizibil �n „cel mai mare vis�tor“. Aceasta este fascinatia Puterii, despre care vom mai vorbi mult� vreme.
|