Dup� calvarul penal, iar e sefa Judec�toriei
• judec�torul Iulia Paisa va fi repus� �n functia de presedinte al instantei pietrene • si grefierul sef �si va relua atributiile • asta dup� ce instanta suprem� a dat solutie de achitare pentru acuzele de coruptie • magistratul si grefierul vor primi toate drepturile restante de circa doi ani si jum�tate • Dup� aproape doi ani si jum�tate de c�nd a fost suspendat� din magistratur�, judec�torul Iulia Paisa se �ntoarce �n functia de presedinte al instantei pietrene. Asta dup� ce pe 5 decembrie 2016, �nalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat definitiv �n dosar si a achitat judec�torul pentru acuzele de fals intelectual si si abuz �n serviciu, sentinta fiind definitiv�. Consiliul Superior al Magistraturii, acelasi for care a suspendat-o imediat dup� acuzele de coruptie ale procurorilor DNA, trebuie acum s� ridice m�sura, iar presedintele Judec�toriei Piatra Neamt �si va relua functia, celmai probabil p�n� la sf�rsitul acestei s�pt�m�ni. Aceast� m�sur� va avea ca urma recuperarea drepturilor b�nesti de la data de 13 mai 2014 si p�n� la zi, precum si a tuturor celorlalte drepturi ce decurg din repunerea pe functie, cum ar fi de exemplu concediul de odihn�. �n plus, toat� perioada va fi considerat� vechime �n munc�, dar si �n functia de conducere, drepturi care au important� la pensionare. Simultan cu repunerea �n functie a presedintelui, de aceeasi m�sur� se va bucura si grefierul sef al aceleiasi instante, Mirela Renghes. Si aceasta a fost inculpat� �n aceeasi cauz� pentru acuze de complicitate la abuz �n serviciu si fals material. Ea a fost achitat� la prima instant�, Curtea de Apel Bac�u, dar av�nd �n vedere faptul c� sentinta a fost atacat� de procurorii anticoruptie, hot�r�rea a devenit definitiv� tot pe 5 decembrie, c�nd apelul anchetatorilor a fost respins ca nefondat. Primul grefier va beneficia de drepturile salariale restante de la data inculp�rii, concediu de odihn� si vechimea �n munc� pentru ultimii doi ani si jum�tate. Magistratul, grefierul si afaceristul Aurel Laz�r, au fost trimisi �n judecat� pe 13 mai 2014, pentru fapte care ar fi avut loc �n perioada 5 iunie 2006 - 3 iunie 2009. Procurorii au apreciat c� magistratul, fiind sprijinit de ceilalti doi inculpati „si-a exercitat cu rea credint� atributiile de serviciu care decurgeau din functia din cadrul Judec�toriei Piatra Neamt la judecarea a 41 de cauze civile. La solutionarea acestora si-a �ndeplinit �n mod defectuos, sau nu a �ndeplinit mai multe acte, �nc�lc�nd numeroase dispozitii procesuale, cu scopul de a-i deposeda pe p�r�ti de terenurile situate �n judetul Neamt (o suprafat� �nsum�nd 242.890 mp), care le apartinea si de a procura un avantaj patrimonial inculpatului Laz�r Aurel. �n acest sens, inculpata a urm�rit pronuntarea, sau a pronuntat �n mod abuziv hot�r�ri netemeinice si nelegale, menite s� tin� loc de acte autentice de v�nzare-cump�rare �ntre p�r�ti si reclamantul Laz�r Aurel, av�nd ca obiect imobilele apartin�nd p�r�tilor“, conform DNA. Judec�torul ar fi stabilit valori diminuate ale taxelor judiciare de timbru, care ar fi trebuit achitate de Laz�r �n 40 de cauze, paguba �n dauna bugetului local Piatra Neamt fiind de 12.627 lei. Pe 13 decembrie 2006, judec�torul Paisa, cu ajutorul grefierului Renghes, ar fi atestat �mprejur�ri neadev�rate �n cuprinsul mai multor sentinte pronuntate �n dosarele care �l aveau ca reclamant pe Laz�r. Este vorba despre procedura de citare a p�r�tilor, despre care s-a mentionat �n fals c� ar fi fost �ndeplinit�. Totul ar fi �nceput �n urm� cu 10 ani, �n 2004, c�nd Laz�r a �nceput s� achizitioneze terenuri �n Dumbrava Rosie. Pentru asta a �ncheiat antecontracte sub semn�tur� privat� cu proprietarii terenurilor, apoi a introdus pe rolul Judec�toriei Piatra Neamt actiuni prin care solicita pronuntarea de hot�r�ri care s�-i tin� loc de acte autentice de v�nzare-cump�rare. Dou� actiuni au fost �nregistrate pe 5 iunie 2006, ambele fiind repartizate judec�torului Paisa. La unul din dosare, Laz�r a ar�tat c� se va judeca cu 80 de p�r�ti pentru 34 de terenuri ce �nsumau 217.900 de mp.
|