Orfani cu p�rin�i

• 12.808 elevi nemďż˝eni au unul sau amďż˝ndoi pďż˝rinďż˝ii plecaďż˝i la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate • 529 dintre aceďż˝tia au devenit elevi-problemďż˝: agresivitate, delincven��, consum de droguri, tutun, alcool, apartenen�� la grupuri negative, risc sporit de abandon ďż˝colar • 85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel puďż˝in un pďż˝rinte plecat ďż˝n strďż˝inďż˝tate • pďż˝rinďż˝ii preferďż˝ sďż˝ plďż˝teascďż˝ tratamente, decďż˝t sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ ďż˝i sďż˝ stea cu copiii •

R�pu�i de s�r�cie, nem�enii �i las� copiii acas� �i pleac� la munc� �n str�in�tate. Fenomenul - potrivit datelor furnizate de Centrul de Asisten�� Psihopedagogic� Neam� - a c�p�tat propor�ii �ngrijor�toare: din totalul celor 79.318 elevi �nscri�i �n �nv���m�ntul nem�ean preuniversitar de stat, �n anul �colar 2005-2006, 12.808 au unul sau am�ndoi p�rin�ii pleca�i la munc� �n str�in�tate. Dintre ace�tia, 6.900 s�nt din mediul urban, iar 5.908 din rural. 9.629 de elevi au un singur p�rinte plecat �n str�in�tate, de regul� mama, iar 3.179 au fost priva�i de prezen�a ambilor, din acelea�i motive.
Copiii resimt plecarea p�rin�ilor la munc� �n str�in�tate ca pe un abandon �i reac�ioneaz� ca atare. Lipsi�i de supraveghere, r�ma�i f�r� dragostea p�rinteasc�, ei dezvolt� diverse tulbur�ri de comportament, merg�nd de la indisciplin�, conflicte cu colegii, absenteism �colar, tendin�� de marginalizare, alegerea unor prieteni nepotrivi�i, �i p�n� la comiterea unor infrac�iuni. �n Neam�, statisticile arat� c�, din totalul copiilor ai c�ror p�rin�i s�nt pleca�i la munc� �n str�in�tate, 529 au devenit elevi-problem�, caracteriza�i prin agresivitate, delincven��, consum de droguri, tutun, alcool, apartenen�� la grupuri negative, risc sporit de abandon �colar.
„Copilul are nevoie ďż˝i de afecďż˝iune, ďż˝i de ďż˝ngrijire fizicďż˝, ďż˝i de monitorizarea situaďż˝iei ďż˝colare. Deci, trebuie sďż˝ fie supravegheat. De aceea, ďż˝nainte de a pleca din ďż˝arďż˝, pďż˝rinďż˝ii ar trebui sďż˝ gďż˝seascďż˝ un ďż˝nlocuitor care sďż˝-ďż˝i asume responsabilitatea legalďż˝ a ďż˝ngrijirii copilului ďż˝n faďż˝a notarului, ori la Direcďż˝ia Generalďż˝ de Asisten�� Socialďż˝ ďż˝i Protecďż˝ia Copilului Neamďż˝. Puďż˝ini procedeazďż˝ ďż˝n felul acesta. ďż˝n general, aceďż˝tia sďż˝nt lďż˝saďż˝i - ďż˝n cel mai fericit caz - ďż˝n grija bunicilor, mulďż˝i dintre ei fiind depďż˝iďż˝i de situaďż˝ie. Dar se mai apeleazďż˝ ďż˝i la vecini sau, dacďż˝ unul dintre copii este mai mďż˝riďż˝or, acesta este cel desemnat sďż˝ preia rďż˝spunderea pentru creďż˝terea fraďż˝ilor mai mici. Eu am ďż˝naintat Direcďż˝iei de Asisten�� Socialďż˝ ďż˝i Protecďż˝ia Copilului Neamďż˝ o situaďż˝ie din care reieďż˝ea cďż˝, ďż˝n judeďż˝, sďż˝nt 146 de copii care fie cďż˝ au rďż˝mas ai nimďż˝nui, fie cďż˝ se aflďż˝ ďż˝n grija unor fraďż˝i minori. Datele, preluate de la ďż˝coli, sďż˝nt incomplete. ďż˝l ďż˝ntreabďż˝ profesorul pe copil: «ďż˝n grija cui ai rďż˝mas?». «ďż˝n grija nimďż˝nui» spune copilul, sau «ďż˝n grija unei vecine». Dacďż˝ se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ceva rďż˝u, un accident, la ďż˝coalďż˝, noi nu ďż˝tim pe cine sďż˝ anun��m. Copiii aceďż˝tia sďż˝nt, practic, ca ďż˝i abandonaďż˝i, existďż˝nd riscul ca ei sďż˝ intre ďż˝n grupuri negative de minori - gďż˝ti de cartier, care vagabondeazďż˝ ďż˝i recurg la mici furtiďż˝aguri pentru ďż˝igďż˝ri, bďż˝uturďż˝, sau ďż˝n grupuri negative de adulďż˝i, caz ďż˝n care ajung sďż˝ cerďż˝eascďż˝, sďż˝ fure sau sďż˝ se prostitueze. Pentru ca aceste lucruri sďż˝ nu se ďż˝ntďż˝mple, ar trebui modificatďż˝ legislaďż˝ia, ďż˝n aďż˝a fel ďż˝ncďż˝t pďż˝rinďż˝ii care pleacďż˝ la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate sďż˝ nu mai fie lďż˝saďż˝i sďż˝ treacďż˝ graniďż˝a fďż˝rďż˝ un act legal prin care sďż˝ demonstreze cďż˝ ďż˝i-au lďż˝sat copiii ďż˝n ordine, ďż˝n grija cuiva care ďż˝i asumďż˝ responsabilit��ile legate de creďż˝terea lor“, a subliniat Eliza Ventaniuc, asistent social ďż˝n cadrul Centrului de Asisten�� Psihopedagogicďż˝ Neamďż˝.

Viitor sumbru
Ce se poate ďż˝ntďż˝mpla cďż˝nd pďż˝rinďż˝ii ďż˝i lasďż˝ copilul ďż˝n grija bunicilor ďż˝i pleacďż˝ sďż˝-ďż˝i facďż˝ un rost pe meleaguri strďż˝ine? Iatďż˝ cel mai recent caz petrecut ďż˝n judeďż˝ul Neamďż˝: ďż˝n ziua de 13 aprilie, Ionuďż˝, un elev de clasa a V-a de la ďż˝coala nr. 10, a anunďż˝at, la numďż˝rul unic de urgen�� 112, cďż˝ „un terorist a plasat o bombďż˝ ďż˝n Muzeul de Istorie“. Poliďż˝iďż˝tii l-au gďż˝sit pe puďż˝ti ďż˝n aceeaďż˝i zi - un copil cu foarte multe absenďż˝e, cu probleme de integrare ďż˝n colectiv, avďż˝nd toate „ďż˝ansele“ sďż˝ repete clasa a V-a. Ionuďż˝ provine dintr-o familie destrďż˝matďż˝. Pďż˝rinďż˝ii lui s-au despďż˝rďż˝it: tatďż˝l s-a recďż˝sďż˝torit ďż˝i nu mai are loc pentru el ďż˝n noua familie, mama a plecat ďż˝n Italia, iar el a rďż˝mas ďż˝n grija unei bunici care se plďż˝nge cďż˝ n-o ascultďż˝.
„Ionuďż˝ are foarte multe absenďż˝e, iar atunci cďż˝nd vine - foarte rar - la ďż˝coalďż˝, nu se ďż˝nďż˝elege cu colegii lui ďż˝i nu reuďż˝eďż˝te sďż˝ se integreze ďż˝n colectiv. Am ďż˝ncercat sďż˝-i oferim, ďż˝n semestrul I, consiliere psihologicďż˝. S-a prezentat, cu bunica lui, de douďż˝ ori la consilier, dupďż˝ care nu a mai venit. Dupďż˝ incidentul petrecut pe 13 aprilie, bunica lui a venit, a doua zi, la ďż˝coalďż˝, ďż˝i am vorbit cu ea. ďż˝nďż˝elegerea a fost ca familia sďż˝ ďż˝l supravegheze mai bine pe copil, dar el nu a venit la ďż˝coalďż˝ nici sďż˝ptďż˝mďż˝na aceasta. Astďż˝zi (joi, 27 aprilie - n.r.) am vorbit din nou cu bunica lui ďż˝i iar am rugat-o sďż˝-l aducďż˝ la ďż˝coalďż˝. Ea ďż˝ncearcďż˝, ďż˝l aduce ďż˝n fiecare diminea��, dar apoi el fuge de la ďż˝coalďż˝. Nici nu mai ďż˝tim ce mďż˝suri sďż˝ luďż˝m ďż˝n cazul lui. Vom discuta, ďż˝ncďż˝ o datďż˝, sďż˝ptďż˝mďż˝na aceasta, sďż˝ vedem ce putem face ďż˝n cazul lui“, a declarat profesor Litiana Bolohan, director adjunct la ďż˝coala nr. 10.
Grav este cďż˝ Ionuďż˝ are deja, „antecedente“: cu un an ďż˝n urmďż˝, a furat portmoneul unui cet��ean.
85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel pu�in un p�rinte plecat �n str�in�tate
Pe l�ng� posibilitatea de a ajunge �n anturaje negative, exist� �i riscul ca ace�ti copii s� sufere at�t de mult din cauza lipsei p�rin�ilor, �nc�t s� se �mboln�veasc�. Statisticile, �ns�, nu prezint� num�rul celor care, traumatiza�i de lipsa p�rin�ilor, ajung la medicul pediatru sau, mai grav, psihiatru.
„Cam 85% dintre copiii care se prezintďż˝, lunar, la consultaďż˝ii, au cel puďż˝in un pďż˝rinte plecat la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Supuďż˝i, ďż˝n absenďż˝a pďż˝rinďż˝ilor, unui stres permanent ďż˝i neavďż˝nd sprijin atunci cďż˝nd au nevoie, ei dezvoltďż˝ tot felul de patologii: de la depresii, ticuri, enurezis, pďż˝nďż˝ la depresii cu elemente psihotice ďż˝i chiar schizofrenie. Ca sďż˝ nu mai amintesc de mult mai frecventele tulburďż˝ri de comportament, cďż˝nd intrďż˝ ďż˝n anturaje puďż˝in alese, devin sensibili la tot felul de influenďż˝e negative, ďż˝i gďż˝sesc un mediu unde sďż˝nt acceptaďż˝i ďż˝i valorizaďż˝i, recurg la droguri ca sďż˝-ďż˝i facďż˝ viaďż˝a mai frumoasďż˝, mai uďż˝oarďż˝, mai plďż˝cutďż˝. ďż˝n mod normal, ďż˝n momentul ďż˝n care apare, la un copil, o problemďż˝ de acest gen, toatďż˝ familia trebuie sďż˝ vinďż˝ la consiliere ďż˝i la terapie. Pďż˝rinďż˝ii, ďż˝nsďż˝, nu sďż˝nt foarte receptivi la ceea ce spunem noi - sďż˝nt interesaďż˝i doar de faptul cďż˝ ďż˝i asigurďż˝ tot ce ďż˝i trebuie, din punct de vedere material. Cďż˝nd le spunem cďż˝ trebuie sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ pentru binele copiilor lor, ei susďż˝in cďż˝ nu pot sďż˝ facďż˝ aďż˝a ceva, cďż˝ le putem prescrie acestora orice tratament, oricďż˝t de scump, dar cďż˝ ei nu se ďż˝ntorc“, a precizat doctor Paula Iliescu, medic specialist ďż˝n psihiatria copilului ďż˝i adolescentului.
Dorul de pďż˝rinďż˝i afecteazďż˝ atďż˝t de mult un copil, ďż˝ncďż˝t se poate ďż˝mbolnďż˝vi. Cristina, o feti�� foarte inteligentďż˝, a rďż˝mas, la 9 ani, doar ďż˝n grija tatďż˝lui, mama plecďż˝nd la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Fetiďż˝a n-a putut suporta absenďż˝a prelungitďż˝ a mamei ďż˝i s-a ďż˝mbolnďż˝vit - a dezvoltat o depresie ďż˝nsoďż˝itďż˝ de o tulburare cronicďż˝ ďż˝i severďż˝ a ticurilor: ridica involuntar dintr-un umďż˝r, ďż˝i arunca mďż˝na la o anumitďż˝ distan��, scotea anumite zgomote nearticulate. ďż˝n plus, performanďż˝ele ei ďż˝colare scďż˝zuserďż˝ foarte mult. Boala s-a agravat atďż˝t de tare, ďż˝ncďż˝t a necesitat, chiar, internarea ďż˝n spital. Cďż˝nd mama s-a ďż˝ntors din strďż˝inďż˝tate, fetiďż˝a ďż˝i-a revenit ďż˝n mod spectaculos, recuperďż˝ndu-se aproape total. Acesta a fost un caz fericit. Andreea, o feti�� ai cďż˝rei pďż˝rinďż˝i au plecat ďż˝n strďż˝inďż˝tate cďż˝nd ea nu avea decďż˝t un an, va purta pe chip urmele abandonului toatďż˝ viaďż˝a. ďż˝nainte de a pleca, pďż˝rinďż˝ii ďż˝i-au lďż˝sat copilul ďż˝n plasament, la o familie. ďż˝n acel moment, fetiďż˝a arďż˝ta ďż˝i se manifesta ca un copil normal: gďż˝ngurea, mergea de-a buďż˝ilea ďż˝i se ridica la marginea patului. Dupďż˝ trei ani, cďż˝nd au decis sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ din strďż˝inďż˝tate - adunaserďż˝ destui bani pentru o casďż˝ - pďż˝rinďż˝ii au gďż˝sit „o legumďż˝“, un copil care, la aproape cinci ani, nu mai mergea, nu mai mďż˝nca, nu mai gďż˝ngurea, nu mai recunoďż˝tea pe nimeni. Abia atunci pďż˝rinďż˝ii ďż˝i-au dat seama cďż˝ ar fi trebuit sďż˝ fie alďż˝turi de copilul lor. Au dus-o la medici, au plďż˝tit tratamente, ďż˝i fetiďż˝a ďż˝i-a mai revenit. A rďż˝mas, ďż˝nsďż˝, cu o anemie extrem de severďż˝, care o face sďż˝ arate ca un copil ďż˝mbďż˝trďż˝nit ďż˝nainte de vreme, slab, palid, ďż˝i cu o ďż˝ntďż˝rziere foarte mare ďż˝n dezvoltarea limbajului.

„De ce m-au pďż˝rďż˝sit?“
„Deďż˝i am vorbit cu foarte mulďż˝i pďż˝rinďż˝i ďż˝i le-am arďż˝tat ce pericole ďż˝i pďż˝ndesc pe copiii lor, numai o singurďż˝ mamďż˝ a renunďż˝at la banii pe care ďż˝i cďż˝tiga ďż˝n strďż˝inďż˝tate ca sďż˝ fie alďż˝turi de copil. Fetiďż˝a ei era bolnavďż˝: avea depresie, nu mai avea rezultate bune la ďż˝coalďż˝, avea absenteism ďż˝colar, era retrasďż˝, plďż˝ngea mai tot timpul, nu avea decďż˝t gďż˝nduri pesimiste legate de viitor - practic tot tabloul depresiei. A fost singura mamďż˝ receptivďż˝ la ceea ce i-am spus, ďż˝i anume cďż˝ lucrul cel mai important pentru copilul ei este sďż˝-i fie alďż˝turi. Ea a decis cďż˝ nu conteazďż˝ ce bani aduce, conteazďż˝ fericirea ďż˝i starea de normalitate psihicďż˝ a copilului. De altfel, de ďż˝ndatďż˝ ce s-a ďż˝ntors, copilul s-a recuperat: a urmat ďż˝i tratament, ďż˝i psihoterapie, iar starea lui s-a ďż˝mbunďż˝t��it vizibil“, a subliniat dr Iliescu.
Oricďż˝t de dur ar suna pentru cei care pleacďż˝ la cďż˝tig peste hotare, lďż˝sďż˝ndu-ďż˝i copiii ďż˝n voia sorďż˝ii, aceasta este, ďż˝n fapt, o formďż˝ de abandon mascat care genereazďż˝ traume care ďż˝i vor afecta pe copii pe toatďż˝ durata vieďż˝ii. Dezamďż˝girile de acum au un efect nociv, urmďż˝nd sďż˝ fie resimďż˝ite, ulterior, la vďż˝rsta maturit��ii, prin incapacitatea de a face fa�� ďż˝ncercďż˝rilor vieďż˝ii. „Mulďż˝i spun: «copilul meu este puternic», «copilul meu va trece prin asta», «cďż˝nd mďż˝ voi ďż˝ntoarce ďż˝i voi fi alďż˝turi». Ei bine, nu este chiar aďż˝a. Lipsa pďż˝rinďż˝ilor de lďż˝ngďż˝ copii este una din cele mai mari traume. Oricďż˝t i-ar explica pďż˝rintele cďż˝ pleacďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate ca sďż˝ ďż˝i asigure ce-i trebuie, cďż˝ se duce pentru el ďż˝i cďż˝ face sacrificii, copilul este sfďż˝iat ďż˝ntre dragostea pentru pďż˝rinte ďż˝i de ďż˝ntrebarea «De ce?» - «De ce m-a abandonat?» - pentru cďż˝ ei recepteazďż˝ plecarea ca pe un abandon, ori se autoacuzďż˝: «Ce-am fďż˝cut?», «Cu ce-am greďż˝it?», «De ce m-au pďż˝rďż˝sit?». Bineďż˝nďż˝eles cďż˝, de multe ori, nu le spun pďż˝rinďż˝ilor aceste gďż˝nduri ca sďż˝ nu le facďż˝ ďż˝i mai multe griji. Dar toate aceste frďż˝mďż˝ntďż˝ri au efecte negative. Un copil deja fragilizat ajunge un adult mai vulnerabil la un nou stres, la o nouďż˝ tulburare“, a declarat specialistul ďż˝n psihiatria copilului ďż˝i adolescentului.
Fenomenul copiilor „orfani“ cu pďż˝rinďż˝i este, probabil, unul dintre cele mai neaďż˝teptate, pe care le trďż˝ieďż˝te familia romďż˝neascďż˝. Din pďż˝cate, societatea nu este pregďż˝titďż˝ sďż˝ contracareze efectele sale negative, neexistďż˝nd, pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent, nici un sistem formal de susďż˝inere emoďż˝ionalďż˝ a acestor copii, mult mai expuďż˝i afecďż˝iunilor psihice ďż˝i riscurilor sociale, ďż˝n comparaďż˝ie cu ceilalďż˝i.