Rom�nia, „cobai“ al unui nou experiment politic g�ndit de Iohannis si preluat de partide
S-a �mplinit un an de la tragedia COLECTIV si tot nu stim cine
se face vinovat de moartea celor 64 de tineri. Tot un an a trecut de
c�nd presedintele Klaus Iohannis a declarat c� stie cine este
vinovatul
si l-a ar�tat cu degetul pe Victor Ponta, �n timp ce Justitia nu a
ar�tat
nimic. A trecut un an de c�nd premierul Ponta si-a luat Guvernul
si a plecat acas�, spre satisfactia nesperat� a liberalilor si
nedumerirea majorit�tii populatiei neafiliate la facebook. A trecut un
an de c�nd Klaus Iohannis a lansat, de la �n�ltimea Cotroceniului,
mesajul imperativ privind „reformarea clasei politice“. A trecut un an
de c�nd partidele au elaborat coduri de etic� privind promovarea �n
functii publice, dorind cu ardoare declarat� c� nu intentioneaz� s�
supere Strada si Cotroceniul. A trecut un an si am aflat c�
„reformarea clasei politice“ va �ncepe abia pe 11 decembrie 2016,
odat� cu alegerile
parlamentare. Curiozitatea si sperantele electoratului, �n ce priveste
noua fat� a clasei politice, sunt mai mari acum, dec�t �n 20 mai
1990. Nu trebuie s� astept�m p�n� pe 11 decembrie ca s� vedem
noua fat� a clasei politice reformate deoarece partidele ne-au pus
la dispozitie listele de candidati ai Parlamentului, principalul forum
politic al unei natiuni.
Din liste se poate descifra cum va ar�ta noua clas� politic�
reformat�
�n ajunul alegerilor parlamentare, constat�m c� �ntreaga scen�
politic� arat� ca la balamuc. Actuala clas� politic� autohton� are un
comportament bezmetic, nu se reg�seste pe sine, orbec�ind �ntre
imperativele Str�zii si cele ale lui Klaus Iohannis si propriile
interese.
Mai mult, liderii au decretat c� singura solutie pentru reformarea
clasei politice este atragerea masiv� a unor categorii de persoane
din societatea civil� si �nregimentarea acestora �n partidele
existente sau nou �nfiintate. Istoriceste, asist�m la o nou� epoc� de
�nregimentare
fortat�, de pervertire a mentalului colectiv, a c�ror rezultate vor
dovedi
�n cel mai scurt timp un r�sun�tor esec al acestui experiment politic.
Sunt semnale evidente c� Rom�nia este supus� unui nou
experiment politic, menit s� pulverizeze formatiunile politice
consacrate ideologiilor existente, pentru a se provoca o
recoagulare, care s� polarizeze clasa politic� pe alte directii.
Finalizarea va fi o nou� re�mp�rtire a sferelor de influent�, �ntre
cercurile de interese. Acest proiect politic nu �si are geneza �n
partidele existente, ci �n structuri suprapartinice, nemultumite c� nu
detin controlul total asupra guvern�rilor. Experimentul a fost
declansat artificial, dar cu succes,
odat� cu c�derea Guvernului politic Ponta si instalarea Guvernului
tehnocrat Ciolos. A fost un nou model de lovitur� de stat, �n care
vointa clasei politice a fost anihilat�, aceasta sustin�nd unanim
instalarea guvernantilor tehnocrati. Dac� PNL a primit pe parcurs
asigur�ri „de Sus“, c� nu va fi destructurat pe fondul derul�rii
experimentului, s-a v�zut c� singurul partid, vizat masiv de
destructurare, este PSD-ul. Liderii PSD, Victor Ponta, Liviu
Dragnea si locotenentii lor din teritoriu, au dovedit nu numai lips� de
reactie, dar si o condamnabil� acceptare a conditiilor capitul�rii. Ba
mai mult, acesti lideri dovedesc c� imperativul „reform�rii clasei
politice“, pe care l-au acceptat neconditionat, poate fi favorabil
intentiilor lor de a-si consolida pozitia �n partid, �nl�tur�nd astfel
concurenta, pe cei incomozi, pe intransigenti sau pe veteranii din
partid. Imperativul „reformei“ presupunea �nlocuirea impostorilor,
coruptilor si incompetentilor, dar liderii au pervertit imperativul,
�nlocuind doar pe intransigenti, incomozi si veteranii competenti.
Listele afisate abund� �n penali, tineri mustind de nepotism si
favoritism, tinere cu competente c�stigate prin alcovuri sau prin
jocuri „nevinovate“ pe facebook, foste secretare, amante ori pupile,
care trebuie s� ne dea lectii despre competent�. Principala calitate
solicitat� nu a fost competenta, ci aspectul fizic. Parlamentul, �n loc
s� fie din prima zi un organism format din competente confirmate,
va fi o pepinier� de fite si interlopi, �n care, p�n� la maturizarea
acestora, liderii �si vor aroga puterea de a decide cum vor,
manipul�nd dup� voie. Acesta este cadoul otr�vit, f�cut liderilor, de
c�tre Klaus Iohannis.
De ce nu-si nominalizeaz� PSD candidatul pentru functia de prim
ministru?!
Dup� lansarea noului experiment politic, de c�tre Klaus Iohannis,
au
ap�rut partide noi cu lideri din vechea gard� (ALDE si PMP) sau cu
lideri tineri, care vor dispare la primul cutremur (PSR si PRU). Cine
voteaz� cu PNL si PSR, stie c� Dacian Ciolos va fi prim ministru.
Subversiv, PRU anunt� naivii c� cei care �l vor vota pot spera ca
Victor Ponta s� fie noul prim ministru. Naivii sunt din PSD,
reprezent�nd latura nationalist� a acestuia. La polul opus, PSD
face o campanie electoral� �n orb, f�r� candidat la functia de
premier. Camarila de partid, din jurul lui Liviu Dragnea, ne asigur�
c� acesta va fi scos din joben la momentul potrivit si va fi propus lui
Iohannis. Dar la o atent� analiz� a campaniei �n orb lansat� de
PSD, devine evident c� Dragnea nu va candida la functia de
premier. Oric�t de valoros va fi rezultatul alegerilor pentru PSD,
avansarea propunerii cu Liviu Dragnea premier, c�tre Klaus
Iohannis, nu se poate justifica cu legitimitatea votului obtinut.
Electoratul va vota PSD, f�r� a-l avea �n vizor pe Dragnea
neap�rat. Campania �n orb dus� de PSD poate fi considerat� si un
test, din care s� se vad�, dac� PSD poate c�stiga alegerile si f�r�
Dragnea ca locomotiv�. Asa c� PSD nu-si nominalizeaz� premierul
acum, pentru c� acesta nu va fi Dragnea, iar pentru alt candidat nu
s-a decis �nc�. Este semnalul c� PSD asteapt� nominalizarea
trimis� �n plic, de undeva de Sus, de foarte de Sus, de unde
conducerea acestui partid nu este tratat� ca o entitate decizional�,
ci ca una executiv�.
Dragnea r�m�ne �n partid ca lider, pentru a implementa reforma,
care se limiteaz� la �ntinerire si nu la competitivitate. Liderii au
nevoie de tineri �n jurul lor. Acestia pot fi usor de manipulat, ceea ce
nu se poate realiza cu un esalon de veterani. �n toate partidele, f�r�
deosebire, luptele interne pentru putere au limitat declansarea
aplic�rii prevederilor Codurilor de etic� si integritate, doar la
declansarea „noptii Sf�ntului Bartolomeu“ �n partid, unde au c�zut
victime veteranii acestora, care trebuiau �ndep�rtati, pentru a face
loc noilor veniti de aiurea, racolati cu arcanul de prin alte partide,
din r�ndul fiilor, nepotilor, secretarelor, amantelor, altor pitipoance
ori pitifelnici, �mpinsi din spate de camarilele liderilor.
Epilog
La o recent� dezbatere televizat�, un analist politic ce pozeaz� de
mult �n „d�t�tor cu presupusul“, �ntrebat fiind ce p�rere are de
prezenta pe liste a o sumedenie de tineri, majoritatea fite, cu
experiente mondene, �n locul experientelor dovedite �n activit�ti
publice si profesionale. Analistul �n cauz� s-a m�rginit �n a sustine
c� prefer� s� vad� �n Parlament „tineri si frumosi“ �n locul veteranilor
competenti, care au si un handicap, acela c� nu sunt tineri si
frumosi. Dup� cazul f�uritorului de opinie, ar fi de preferat ca
principala calitate a Parlamentului s� fie cea de imagine, �n care s�
primeze concursurile pentru frumusete �n locul celor de
competent�. La polul opus, tot la o dezbatere televizat�, de o cu
totul alt� factur�, un t�n�r regizor dovedit promit�tor si competent, a
fost �ntrebat �n final, ce sfaturi ar da confratilor s�i. Modest, dar si cu
picioarele pe p�m�nt, acesta a r�spuns c� este abia la v�rsta �n
care s� primeasc� sfaturi, nu s� dea.
|