Basarabia, dou� s�pt�m�ni de foc
Nu cred c� timpul a curs mai repede dec�t acum: at�t desparte Basarabia de cele dou� variante posibile pentru soarta si viitorul ei: prorus� sau proeuropean�. Prima nu-i o noutate. Barasabeanul a tr�it-o de c�nd se stie, cu spaima deport�rilor siberiene, a glontului �n ceaf� sau a gulagurilor nesf�rsite si f�r� �ntoarcere. Din nefericire, n-ar fi fost chiar de-a mirarea dac� ziua de 30 octombrie ar fi pecetluit victoria lui Dodon, �nc� din primul scrutin, cum s-a si anuntat la un moment dat. Si asta fiindc� marele Petru a fost mare mester �n testamentul l�sat generatiilor de dup� el, t�tucul must�cios de la Kremlin a fost si mai mester �n deznationalizare si gur� pecetluit�, contemporanul nostru iIiesc s-a f�cut c� plou� si, credincios Moscovei si comunismului, a ratat momentul '89-'90, numai potrivit de a face din Prut un r�u interior, iar t�tucul Putin nu iroseste prilejul de a sc�pa din m�n� ditamai oportunitatea de a mentine sub propria umbrel� un teritoriu care nu-i apartine. Cea de a doua variant� r�m�ne �nc� un miraj pentru cei mai multi tr�itori �ntre Prut si Nistru. Dar nu unul virtual. Fiindc� nu este posibil, �n era informaticii si a comunic�rii �n care ne afl�m, s� nu vad�, s� afle, s� stie ori s� cunoasc�, prin cei care au avut curajul s� evadeze din spatiul ex-sovietic, c� pot fi tratati si considerati ca oameni, asa cum au fost z�misliti. Nu, nu e nici un secret, viata nu e usoar� nici �n Uniunea European�, c�inilor cu covrigi �n coad� li s-a stins semintia, iar r�urile de lapte si miere au secat de mult. Au ap�rut alte si alte umbre si uragane, dar m�car poti pune capul pe pern� f�r� grija c� vei fi s�ltat �n miez de noapte si trimis �n nesf�rsita Siberie. Cele dou� s�pt�m�ni �nseamn�, si trebuie s� �nsemne, o lupt� pe viat� si pe moarte. Nu avem dreptul s� r�m�nem pasivi. Nici la nivel individual si nici national. Trebuie s� facem tot ce este posibil s�-i ajut�m pe cei de-o mam� cu noi s� se mobilizeze, s� �nteleag� mersul istoriei si s� se scuture, precum calul lui Harap Alb, de r�nile si siluirile trecutului. S� le oferim f�rasul de j�ratec de care au nevoie. La fel trebuie s� procedeze si cei care au pierdut primul scrutin, datori s� �nteleag�, m�car �n ultimul moment, c� f�r�mitarea orgolioas� a fortelor capabile s� se opun� tic�losilor nu este benefic�. Nu am nici o �ndoial� c� vajnicii leninisti-dodonisti cunosc bine tehnicile votului m�sluit, de 99,99 %. Cine nu a auzit de spusele satrapului de la Kremlin c� „nu conteaz� cine si cum voteaz�, ci cine num�r� voturile“? Actualii nostalgici basarabeni au experient� �ndelungat� si o vor pune �n oper�, perfectionat� si �nvelit� �n rublele t�tucului Putin, rupte de la gura celor multi, despre care merge vestea (ce frumoas� expresie basarabean�!) c� o duc mereu si mereu mai r�u. S� nu ne l�s�m dominati de indiferent�! Fiecare cuv�nt rostit cu �ntelepciune cap�t� dimensiuni cosmice si trebuie s�-l slobozim. Ajut�ndu-i pe cei �n cump�n� si nevoie, ne ajut�m pe noi. Eforturile noastre m�runte se pot �nzeci, concretizate �n soarta fratilor nostri de dincolo de Prut. S� nu-l refuz�m, s� nu irosim ajutorul. S� le d�m peste bot cu propriile lor fr�ie, celor care au asuprit, zeci si zeci de ani, populatia Basarabiei, p�m�nt rom�nesc. Maia Sandu focalizeaz�, �n prezent, toate sperantele Basarabiei. S� o ajut�m s� �nving� golgotele trecutului, s� devin� simbolul �nnoirii si lep�d�rii de indiferent� si pasivitate. Un cuv�nt special trebuie adresat basarabenilor aflati dincoace de Prut �n ziua de 13 noiembrie, cu pasaport moldovenesc (fie si expirat), cu �ndemnul de a ajunge la sectiile de votare din tar�, cu mijloace proprii sau cu ajutorul nostru. Salut initiativa Consiliului Judetean Neamt de a pune la dispozitia basarabenilor dou� autocare pentru a ajunge la Bac�u (ora de plecare 10,00 din fata Teatrului), ca implicare �n realizarea unui deziderat national.
|