Vechiul Parlament a fost slab. Noul Parlament va fi si mai slab
Emisiunile televizate, pe tema „Copii spun lucruri tr�snite“, ne asigur� doza de bun� dispozitie necesar� si retr�im candoarea vremurilor juvenile. Urm�rim cu interes, p�n� la sf�rsit emisiunile, regret�nd de fiecare dat� c� sunt prea scurte. Nu aceleasi dispozitii ne �ncearc� �n momentele c�nd televiziunile ne socheaz� cu emisiuni pe tema „parlamentarii spun lucruri tr�snite“. Reflexele provocate de astfel de emisiuni ne �mping s� stric�m cu telecomanda ratingul emisiunii.
Desi tentatia este de fiecare dat� s� schimb�m canalul, suport�m cu stoicism finalul emisiunii, care culmea, sunt si de durat�. Dar de fiecare dat� ne biruie curiozitatea de a vedea p�n� unde se �ntinde incoerenta, inconsistenta, nesimtirea si prostia parlamentarului respectiv. Ne desp�rtim de emisiune si de parlamentar oripilati, cu speranta c� nu va mai strica nici un cet�tean onest vreun vot pentru el, la urm�torul scrutin. Ca simpli aleg�tori, ne place s� credem c� prin votul nostru am trimis �n Parlament pe cei mai buni dintre cei buni, oameni competenti, cu experient� dovedit� public m�car �n vreun domeniu, de la a c�ror �ntelepciune s� ne ad�p�m pe �ndestulate.
Nu am b�nuit c� vom trimite niste agramati, corigenti la logic�, f�r� experient�, care nu au probat c� stiu s� lege dou� ate care s� tin� excel�nd la poz� si la datul cu gura. Dac� un ales local este usor de urm�rit si de evaluat c�te paralele face, acesta activ�nd sub ochii nostri, un parlamentar, cocotat departe, sus �n Olimpul legislativ, este mult mai greu de urm�rit si de evaluat. Singura surs� de informatii despre ce preocup�ri are un parlamentar, atunci c�nd nu umbl� dup� afaceri si alte interese, este statistica afisat�, din care afl�m c�te lu�ri de cuv�nt �n plen a avut, c�te declaratii politice a f�cut si c�te proiecte de legi a scris si a lansat. Dar parlamentarii nu ne las� s�-i judec�m dup� statistici afisate si, acum �n plin� campanie electoral� ne sufoc�, de pe ecranele TV sau �n presa local�, cu liste interminabile cu de c�te ori au luat cuv�ntul, c�te declaratii politice au f�cut si mai ales , c�te legi au z�mislit din preaplinul experientei lor. Aici �ncepe emisiunea din ciclul „parlamentarii ne spun lucruri tr�snite“, �n care parlamentarii respectivi r�m�n cu convingerea c� cine �i urm�reste, cade �n fund de admiratie pentru c�t sunt de activi. �n realitate, lumea nu urm�reste si nu �ntelege aceste statistici neav�nd beneficiu direct de pe urma lor. Statisticile fac doar deliciul presei, c�nd este �n criz� de subiecte. Majoritatea parlamentarilor ar trebui s� constientizeze c� sunt jalnici dac� �si motiveaz� activitatea numai pe seama unor statistici f�r� noim�. S� ne explic�m. �n ce priveste num�rul „lu�rilor de cuv�nt �n plen“, statistica este irelevant�, deoarece marea majoritate a parlamentarilor nu au acest drept. Acest drept �l au numai liderii lor sau raportorii pe proiecte, care nu sunt multi si de obicei sunt aceeasi. Prin anul 2000, liderii parlamentari ai PSD, PD si PNL , �n calitate de combinatori, au hot�r�t s� transforme Parlamentul �ntr-o putere necuv�nt�toare, limit�nd excesiv lu�rile de cuv�nt ale parlamentarilor. De atunci, liderii sunt cei care cuv�nt� , care iau deciziile, care stabilesc ce se voteaz� si cum se voteaz�. Una din consecintele acestei confisc�ri a drepturilor parlamentarilor de r�nd a fost c� s-a deschis excesiv calea Guvernului de a legifera �n locul Parlamentului, prin ordonante de urgent�. Asta au si urm�rit liderii, stiind c� odat� si odat� vor ajunge la guvernare. �n ce priveste „declaratiile politice“, acestea nu au nici o important� , fiind adev�rate „predici �n pustiu“. Declaratia politic� scris� de preopinent sau de prepusi, este citit� �ntr-o sal� de plen pustie, �n care nu sunt nici parlamentari si nici pres�. P�n� si un orator ocazional din Hyde Park, cocotat pe l�dita lui, are un auditoriu c�t de c�t. Declaratiile politice se public� �n Monitorul Oficial partea a IV-a, pe care nu-l citeste nimeni. Singura competitie �n care se �nscrie parlamentarul, cu oarece sanse de a se remarca, este cea a productiei de proiecte de legi. Cu c�t mai multe, cu at�t mai impresionant pentru electorat. Pentru un parlamentar, z�mislirea unui proiect de lege este o oper� mig�loas�, dar si complex�. Acesta trebuie s� st�p�neasc� perfect toate tainele domeniului pe care doreste s�-l reglementeze. Dac� nu are o anumit� experient� dovedit� �n domeniul respectiv, nu poate scrie un proiect de lege coerent. Poate scrie cel mult o tr�snaie. Trebuie s� recunosc c� au existat si unii parlamentari capabili s� initieze un proiect de lege care s� fie si adoptat, ca o recunoastere a utilit�tii si valorii. P�cat c� au fost prea putini. Majoritatea �ns�, au patentat o procedur� care se dovedeste extrem de avantajoas� statistic, pentru ei. Procedura respectiv� este ilustrat� perfect de cunoscutul caz de escrocherie, dezb�tut recent la �nalta Curte de Casatie si Justitie, �n care este implicat fostul presedinte al Camerei de Comert si industrie a Rom�niei (CCIR) Mihail Vlasov, fost t�rgnemtean, actualmente detinut pentru 5 ani pentru trafic de influent� si alte escrocherii. Escrocheria viza trecerea Registrului Comertului din subordinea Ministerului Justitiei �n subordinea CCIR, respectiv privatizarea acestuia. Fondul problemei vizibil de la o post�, era s� se mute veniturile obtinute de Registrul Comertului �n visteria CCIR, administrat� de clientul cazinourilor, Mihail Vlasov. Era nevoie de un proiect de lege, pe care Mihail Vlasov l-a creat cu sprijinul unor deputati �n calitate de coautori care, culmea iresponsabilit�tii , erau si membri ai Consiliului de Administratie sau a altor organisme ale CCIR, gras remunerate. Printre coautori, deloc �nt�mpl�tor, era si deputatul Alina Gorghiu - liderul actual al PNL. Chemat� recent �n fata ICCJ, �n calitate de martor s� explice mobilurile care au f�cut - o s� semneze si s� sustin� �n Parlament un astfel de proiect, Alina Gorghiu a declarat stupefiant c� a semnat proiectul �n calitate de coautor, dar f�r� s�-l citeasc� „�n totalitate“, desi contribuise la scrierea lui. Declaratia Alinei Gorghiu a avut menirea s� o scoat� din acuzatia de trafic de influent� invocat�, subliniind �n fata ICCJ c� „nu este nimic nelalocul lui“ s� semneze un proiect de lege consistent f�r� „a-l cunoaste �n m�runtaie“. �n realitate, „m�runtaiele“ acestui proiect constau �n c�teva miliarde de lei, care trebuiau mutate din Bugetul de stat �n visteria condus� de Vlasov, si acest lucru era at�t de vizibil, chiar la o citire pe diagonal�, �nc�t z�ng�nitul c�tuselor nu putea fi ignorat, nici de jurista Alina Gorghiu. P�cat c� de c�tuse a avut parte numai Mihail Vlasov. Coautorii proiectului au r�mas cu statutul de „martori“ �n fata ICCJ, dar cu statutul de mari f�c�tori de legi, �n fata electoratului. Minciuna lui Gorghiu e at�t de cusut� cu at� alb�, c� este de neexplicat cum membrii ICCJ nu au deslusit �ns�ilarea. Proiectul de lege a fost dezb�tut �n Comisia pentru Industrie si Servicii a Camerei Deputatilor, �n care activam, si s-a respins pe baza Referatului de respingere �ntocmit de subsemnatul. La dezbateri au participat „coautorii“ proiectului, printre care si Alina Gorghiu, care au sustinut vehement necesitatea trecerii Registrului Comertului si a veniturilor acestuia �n subordinea CCIR-ului condus atunci de Vlasov. �n consecint�, nu se sustine teza „martorei“ Alina Gorghiu c� a semnat, f�r� s� stie ce a semnat. La o emisiune TV, Alina Gorghiu a oripilat, f�c�nd pe inocenta. Pe ansamblu, acesta este mecanismul, doar circumstanta e diferit�, a „realiz�rii proiectelor de legi“ de c�tre foarte multi din alesii neamului. Am avut ocazii, si nu putine, de a vedea proiecte de legi semnate de 10-20 de coautori, care c�nd erau solicitati s� le sustin�, se fofilau, necunosc�nd continutul acestora, contributia lor rezum�ndu-se la semnarea proiectului �n calitate de „coautor“, si nu de f�c�tor de proiecte. Cu aceste semn�turi se contabilizeaz� statistica oferit� electoratului, care cade �n fund de admiratie, c�t este de prolific� clasa politic� trimis� �n Parlament. Nenorocirea este c� majoritatea unor astfel de proiecte, contin�nd de regul� doar 2 -3 articole, vizeaz� rubrica „parlamentarii spun lucruri tr�snite“ menite doar s� jigneasc� inteligenta celor pusi s�-i voteze. La Neamt, dac� ne uit�m pe continutul listelor de viitori parlamentari, doar cu c�teva exceptii, acestia vor �ngrosa r�ndurile „coautorilor“ de legi deficitare �n coerent�. Si asta nu pentru c� respectivii nu ar vrea s� fie mai coerenti, ci pentru c� nu au de unde. Toti acestia, „tineri si frumosi“, vor compensa prin ridicarea m�inii la comand�, sau vor „predica �n pustiu“, ori „vor spune lucruri tr�snite“ pe la diverse show-uri televizate. Peste vreo 10-15 ani de parlamentarism, dup� ce �si vor fi des�v�rsit experienta, si vor �ncepe s� fie si destepti, vor fi �nlocuiti cu alti „tineri si frumosi“, la porunca str�zii si ordinul liderilor. P�n� atunci, �n campanie se lanseaz� noi statistici. Ascultam zilele acestea lideri care se pream�resc, anunt�ndu-ne c� acum �mprosp�teaz� listele parlamentarilor, ba cu 40 % tineri, ba cu 40 % femei. Pe altarul noului concept de competent� politic�, se sacrific� �ns�si competenta.
|