Votul pe liste blocheaz� �nnoirea clasei politice
Se apropie alegerile parlamentare. Mai sunt opt s�pt�m�ni si vom afla numele alesilor neamului trimisi �n Parlament, pentru urm�torii patru ani, alesi ca �n vremurile bune, pe liste de partid. Campania electoral� din 2012 a stat sub semnul �nnoirii clasei politice si toat� suflarea national� a asteptat cu �nfrigurare s� se �nt�mple minunea. Ca �n morala anecdotei, �n care patronul unei case de tolerant� c�uta solutia stop�rii falimentului prin �nlocuirea curvelor b�tr�ne cu altele mai tinere si mai frumoase, liderii politici ai partidelor parlamentare au promovat solutia cu votul uninominal . Rezultatul a fost c�, �n legislatura 2012 - 2016, Parlamentul „s-a �nnoit“ cu cei mai slabi parlamentari, acestia excel�nd �n lipsa de profesionalism, lipsa din cvorum si mai ales �n rezolvarea problemelor de interes personal, definite ca fiind de „interes national“. �nnoirea clasei politice a fost principala cauz� a c�derii, f�r� motiune de cenzur� a Guvernului Ponta, oper� de c�p�t�i, �n premier� national�, a Parlamentului nostru. Noua clas� politic�, p�storit� de lideri penali si-a continuat premiera, aprob�nd instalarea Guvernului tehnocrat Ciolos de care acum natiunea nu stie cum s� scape. Campania electoral� din 2016 st� sub semnul continu�rii �nnoirii clasei politice. Aflati �ntr-o profund� s�r�cie de idei, liderii nationali au g�sit cale s� se fericeasc� reintroduc�nd votul pe liste abandonat �n 2012. �n regim de urgent� a fost schimbat� legea electoral�, pentru a alege pe liste „frumosi si inteligenti“ �n locul „tinerilor frumosi“ uninominali. Deci, nu mai vot�m Omul, cs vot�m Lista. Ajunsi la urne, nu ne vom mai uita �n ochii candidatului, ci �n ochii listei. Lista nu roseste. S� fim bine �ntelesi. Nici un sistem de vot nu este perfect, dar am salutat �n 2012, faptul c� electoratului i se d�duse dreptul s� aleag� direct parlamentarul. Acum, acest drept a fost confiscat de c�tre lideri, care consider� c� ei aleg mai responsabil, atunci c�nd fac listele, legea deleg�ndu-le acest drept.
Revenirea la votul pe liste - o reparatie pentru frustr�rile liderilor de partid
�n urma votului uninominal, dup� 2012, liderii nostri au traversat cele mai mari frustr�ri postrevolutionare. Noii parlamentari au realizat c� meritul de alesi uninominali este cov�rsitor meritul lor si nu al liderilor. Meritul liderilor s-a diminuat cu at�t mai mult, cu c�t cheltuielile de campanie erau suportate mai mult de c�tre candidati, dec�t de c�tre partid. Sponsorii nici nu mai negociau cu liderii at�t de mult pe c�t negociau direct cu candidatii. Votul uninominal desfiintase categoria inferioar� a candidatilor efectiv neeligibili de pe liste transform�ndu-i pe toti �n candidati prezumtiv eligibili. Chiar dac� nu c�stigau mandatul �n circumscriptie, voturile obtinute de candidati le �nt�reau pozitia �n ierarhia partidului. Singura manevr�, ca libertate de miscare r�mas� liderilor, a fost aceea a distribuirii candidatilor pe circumscriptii, cu sanse mai mari sau mai reduse. A fost cea mai mare afacere transpartinic� electoral�, a liderilor de partide, care si-au �mp�rtit �ntre ei, de conivent� circumscriptiile c�stig�toare. La Neamt, liderii PSD au b�tut palma cu Gheorghe Stefan, liderul declarat al judetului, pentru a-si plasa favoritii din camaril� �n competitie cu contracandidati mai slabi, pe principiul „cine are mai multi primari, c�stig�“. Uninominalii c�stig�tori au �nceput s� fac� jocurile �n partid, c�lc�ndu-si pe b�t�turi liderii si acolitii lor. Disciplina de partid a fost pus� �ntre paranteze, afect�nd �n primul r�nd activitatea parlamentar�. Prin votul pe liste se reintroduce �n tiparele clasice „disciplina de partid“ si se reinstaleaz� ascultarea fat� de lideri. Alesii de pe liste nu trebuie s� aib� constiinta valorii de sine, trebuie s� fie pionii liderilor, trimisi �n Parlament s� joace dup� cum li se c�nt�.
Revenirea la listele de vot reinventeaz� conflictele dintre liderii locali, activul de partid si liderii centrali
C�mpul de lupt� , dintre liderii locali si cei centrali, este zona eligibil� a listelor de vot, zona ne�ndestul�toare, care s� rezolve toate „obligatiile“ de la centru. Listele reaprind si conflictele dintre activul de partid si liderii locali. Activul trebuie s�-ti restr�ng� pretentiile la liste, �n favoarea „obligatiilor“ liderului local. De regul�, din obligatiile liderului local fac parte, ori un „neica nimeni“, ori un escroc notoriu travestit �n „sponsor de campanie“ ori nu stiu ce „somitate“ local�, care n-a trecut pe la partid �n viata sa, dar a �njurat copios partidul �n toate ocaziile, ori vreo lichea, care a practicat turismul electoral, plimb�ndu-si fizicul prin diverse partide. Parc� era mai etic votul uninominal. Competitia �n partid era real�. Listele disting competitia intern�, limit�nd-o la c�teva locuri eligibile, �n cel mai fericit caz. Listele sunt compartimentate, ca �n avion, �n clase bussines si clase economic. La bussines stau eligibilii, iar la economic, umplutura. S� nu cread� cineva c� eligibilii sunt cei mai competenti. Ei sunt cei mai pilosi, care si-au c�stigat meritul �n cercuri restr�nse, nu �n fata masei partidului.
Banii de campanie - scheme de ajutor reciproc �ntre sponsori si lideri
La votul uninominal, partidele au fost mai relaxate �n ce priveste costurile de campanie, acestea fiind sustinute mai mult de c�tre „uninominali“, fiecare pe circumscriptia lui. Uninominalii au trebuit s� bage m�na ad�nc �n buzunare. �n ale lor sau a altora, dup� cum ne desluseste DNA. La votul pe liste, efortul financiar al campaniei ar trebui s� fie preponderent suportat de partide. De unde obtin acestea bani, tot DNA ne lumineaz�. Sponsorii revin la vechile relatii cu liderii, b�g�ndu-i �n seam� de data aceasta. Astfel, liderul devine unicul garant al recuper�rii sponsoriz�rii din afaceri cu statul. Un sponsor „cotizeaz�“ la partid, pentru ca liderii s� numeasc� persoanele indicate de acesta, �n functii cheie pentru afacerile lui. Persoanele respective primesc de la sponsori problemele de rezolvat, �n plic. Sunt sponsori care nu finanteaz� politicieni sau partide, ci retele transpartinice de politicieni. Unele retele sunt oculte. Toate partidele mari fac cheltuieli enorme �n campanie, cea din 2012 fiind un regal al dezm�tului, cel putin vizual. O b�t�lie politic� crunt� s-a purtat pentru acapararea pozitiilor cheie �n Ministerul Dezvolt�rii Regionale, �ncep�nd cu guvern�rile Boc si p�n� ast�zi. Fonduri enorme au fost rulate prin acest minister, transformat �n tobogan de alimentare a clientelei de partid. Ministrul respectiv, indiferent de partidul din care provenea, era considerat Zeul Suprem de c�tre primari, care migrau de la un partid la altul, pentru a-i putea pupa papucul. �n loc s� dispar� acest tobogan al coruptiei a trebuit s� apar� o lege care s� interzic� primarilor migratia politic� pentru c� toboganul trebuia s� r�m�n� neatins. Schema de ajutor reciproc, dintre sponsori si partid sau politicieni, indiferent dac� votul este uninominal sau pe list�, r�m�ne neschimbat�. Schema nu este �n proprietatea vreunui partid anume. Este �n proprietatea tuturor partidelor si �ndeosebi a celor mai mari, PSD si PNL. Restul nu mai conteaz� �n enumerare. Sunt derivate.
|