„La noi lumea te apreciaz� abia dup� ce nu mai existi“
• aceast� afirmatie �i apartine lui Gyuri Pascu si a fost f�cut� cu prilejul unui concert • �n ultimii ani, artistul a concertat si la Piatra Neamt, si la Roman • „Adesea m� g�ndesc, cu un z�mbet usor �n coltul gurii, cum va fi dup� ce voi muri. Toat� lumea va zice atunci: «Vai, domnul Pascu?! Ce artist!“, ne-a spus fostul membru al trupei Divertis • Prezent prin Neamt de destule ori, invitat fiind la Piatra Neamt si la Roman de patronii unor cluburi, Km 0 sau Casa Veche, Gyuri Pascu, artistul care a plecat dintre noi �n urm� cu c�teva zile, se num�r� printre oamenii de cultur� contemporani, care au crezut �n puterea artei autentice de a schimba viata semenilor, �ntr-o societate din ce �n ce mai mercantil�. La una din aceste descinderi, �nsotit de alti doi „grei“ ai muzicii rom�nesti, Teo Boar si Vladi Cnejevici, artistul a vorbit, cu umorul care-l caracteriza despre primul contact cu muzica: „Primul meu contact cu muzica a fost c�nd m-am n�scut si, probabil, doctorul m-a lovit cu palma peste sezut. Atunci am scos primul sunet care a fost si prima mea manifestare muzical�“. Vorbind despre colabor�rile sale muzicale artistul a pomenit despre prima sa �nt�lnire, �nainte de Revolutie, prin 1985 la Serb�rile Sc�nteii Tineretului, c�nd Gyuri c�nta deja, �n timp ce Cnejevici era la categoria „novici“. „Ne-am �mprietenit, am �nceput s� c�nt�m �mpreun� si al�turi de muzicieni consacrati. Practic �n ianuarie 1985 a �nceput colaborarea noastr� muzical�. Cu Teo Boar am �nceput s� c�nt�m �n 1992“, �si amintea artistul. A r�spuns si la o �ntrebare ce se pune adesea: „c�t din viata unui om este talent si c�t munc�?“. „La mine 97% �nseamn� talent si 3% munc�. Am intrat �n corul scolii �n clasele primare, c�nd se disciplineaz� emisia vocal�. Ascultam la radio muzic� ti dac� cineva c�nta �n bel canto eu reuseam s� c�nt la fel. Dac� era o emisiune pop sau rok eu aveam o asemenea emisie. Imitam la v�rsta mea multi artisti consacrati, precum Nicu Alifantis, �n mare vog� atunci“. Pascu era convins c� talentul trebuie sustinut �n viat� de munc�, mult� munc� si a povestit despre ce �nseamn� a fi vedet� si c�t reprezint� vedetism �n viata artistilor contemporani. Mai sustinea c� omul trebuie s� aib� puterea de a-si alc�tui si un „Memorial al bucuriei“, nu doar unul al durerii.
„La noi lumea te apreciaz� abia dup� ce nu mai existi“
„Dac� omul se naste cu talent de fierar r�m�ne ce el. Dup� aia degeaba vrem s-o lu�m de la cap�t. Nu putem avea urechi de tabl� si s� c�nt�m. Dac� e vorba de sansa omului �n viat� nu se stie. Am putea avea sansa de a fi, de exemplu, politicieni. Nu se stie niciodat�. Acum, din p�cate, cu c�t esti mai putin talentat ai sanse �n societatea de azi s� devii vedet�“, zicea Gyuri Pascu. Artistul a avut si opinii bine conturate despre viat�, despre bucuria lucrului bine si temeinic f�cut si despre faptul c� viata nu trebuie s� fie o teorem� matematic�. Ea trebuie tr�it� pur si simplu pentru sine si pentru semeni. Cu un dezvoltat simt al ironiei si autoironiei a emis judec�ti despre viat�, �n general si despre art�, �n special. Arta este f�cut� pentru a r�m�ne �n inima oamenilor pentru eternitate. Fostul membru al trupei Divertis s-a num�rat printre cei care erau de p�rere c� �n Rom�nia, celebritatea si pretuirea pentru oamenii de valoare se cucereste abia dup� moarte. „Cu totii s�ntem maestri la viata celuilalt. Eu nu dau sfaturi. �ntotdeauna sugerez celor tineri ce �nseamn� bucuria de a tr�i, f�r� prea mari astept�ri de la viat�. Viata nu e o lupt�, e un dar de �mp�rt�sit. Nu trebuie demonstrat nimic. Noi tot vrem s� demonstr�m, dar viata nu e o teorem� ca s� o demonstrezi. La mine secretul longevit�tii artistice este faptul c� n-am murit si �nc� mai tr�iesc pe scen�. Dac� nu mai tr�iesti nu mai poti fi nici pe scen�. R�m�i doar �n inima oamenilor si devii celebru. La noi lumea te apreciaz� abia dup� ce nu mai existi. Adesea m� g�ndesc, cu un z�mbet usor �n coltul gurii cum va fi dup� ce voi muri. Toat� lumea va zice atunci: «Vai, domnul Pascu?! Ce artist! Tara este mai s�rac� acum. Cultura rom�n� a s�r�cit si ea». N-a fost l�sat s� fac� ce-i pl�cea. Ce p�cat! Este prea t�rziu“, m�rturisea c�nt�retul. Si toate s-ar �nscrie �n optica celor trei c�nt�reti �n ceea ce s-ar putea chema: autobiografie, autocritic�, autopsie, care reprezint� cele trei faze ale vietii umane. Gyuri Pascu face parte din lungul sir al artistilor rom�ni de valoare, care la doar 55 de ani, dup� ce a fost afectat de o boal� grav� de inim�, pe fondul unui diabet, a p�r�sit scena vietii prematur.
|