„S�nt frustrat. Hotii care au furat banii s�nt liberi“
• „Banii nu s�nt la mine. S�nt s�nt la Gabriel Muraru si la Dr�ghis. S�nt frustrat pentru c� adev�ratii hoti care au furat banii din Microsoft s�nt liberi“, a declarat Gheorghe Stefan dup� pronuntarea sentintei de 6 ani de �nchisoare • fostul primar a mai spus c� dac� ar fi fost condamnat c� a primit banii pentru partid, ar fi fost o condamnare corect�, dar nu s-a vrut • imediat dup� decizia judec�torilor s-a predat la IPJ Ilfov • Pinalti are acum cazier, deci la o nou� condamnare va fi tratat ca recidivist • Pe tot parcursul dosarului Microsoft, de la urm�rirea penal� si la proces, fostul primar de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan a evitat comentariile pe acest subiect. Asta p�n� pe 3 octombrie 2016, c�nd instanta suprem� l-a condamnat la cea mai grea pedeaps� dintre toti inculpatii, 6 ani de �nchisoare cu executare si confiscarea sumei de 4 milioane de euro. Atunci Pinalti a r�bufnit si a sustinut c� banii primiti cu titlu de mit� din afacerea Microsoft nu ar fi la el, ci la altii. „Banii s�nt la altii, care au b�ut sampanie Cristal la Bamboo, si Stefan... La cine s� fie? La Dr�ghis si Muraru. Si au b�ut sampanie la Bamboo. Cristal. Eu nu am b�ut �n viata mea Cristal. Banii s�nt la Gabriel Muraru si Dr�ghis, martorul de ast�zi... Banii trebuiau s� ajung� acolo. Asa a fost conventia, s� accept banii pentru partid. Am acceptat banii c�nd mi s-a propus pentru campania electoral�, s� finenteze campania electoral�, s� se ia materiale promotionale, cum se f�cea. Pentru campania electoral� din 2009. Dac� eram condamnat pentru c� am primit banii pentru partid, era o condamnare corect� prin trafic de influent� politic� si autoritate politic�. Dar nu s-a vrut“, a declarat Gheorghe Stefan. Acesta a mai sustinut c� �n dosarul Microsoft s�nt 100 de implicati, dar ancheta nu a fost continuat� de procurorii anticoruptie. De ce? „Nu stiu, �ntrebati-i pe ei. Eu v� spun, s�nt frustrat pentru c� adev�ratii hoti care au furat banii din Microsoft s�nt liberi si, v-am spus, au b�ut sampanie Cristal la Bamboo“. �ntrebat de jurnalisti dac� i se pare mare pedeapsa a sustinut c� nu, iar la �ntrebarea dac� i s-a cerut s� denunte pe cineva a r�spuns c� : „Da, dar nu spun pe cine...“. Condamnarea definitiv� �n acest dosar de coruptie a venit �n dup� amiaza de 3 octombrie 2016, de la completul de cinci judec�tori ai �naltei Curti de Casatie si Justitie.
Stefan nu va sta prea mult �n detentie dup� acest caz
Dac� toti cei patru inculpati, acuzati de trafic de influent�, Pinalti, fostul ministru al comunicatiilor, Gabriel Sandu si afaceristii Dorin Cocos si Dumitru Nicolae, au sperat �n pedepse bl�nde, acestea au fost mai grele dec�t la prima instant�. Pinalti are de executat 6 ani, Cocos si Nicolae au c�te 2 ani si 4 luni, iar Sandu, 3 ani cu executare. Toti erau preg�titi si �n scurt timp s-au predat autorit�tilor f�r� s� astepte s� fie luati de acas�. Gheorghe Stefan a venit singur la IPJ Ilfov, deoarece �si mutase domiciliul �n acest judet. Condamnatii au ajuns la Penitenciarul Rahova unde vor sta o lun� �n carantin�, apoi vor intra �n regim normal de detentie. De mentionat este faptul c� cei patru au mai fost dup� gratii la debutul dosarului Microsoft, �n octombrie 2014. Pe r�nd, trei dintre ei au colaborat cu anchetatorii si au fost eliberati. Pinalti a refuzat colaborarea si nu a f�cut denunturi, astfel c� a fost arestat de pe 29 octombrie 2014 si p�n� pe 15 aprilie 2015. Apoi, timp de c�teva luni, p�n� prin iulie a fost �n arest la domiciliu, iar mai apoi, p�n� la pronuntarea definitiv� a fost sub control judiciar. Din pedeapsa de 6 ani el va executa numai o treime pentru c� are mai mult de 60 de ani. Astfel r�m�n de executat 2 ani, din care se scade arestul preventiv dar si arestul la domiciliu. Asa st�nd lucrurile, Pinalti ar mai avea cel mult vreo 15 luni de �nchisoare. Totusi, aceast� condamnare �i va aduce necazuri pe termen lung pentru c� mai are pe rolul instantelor de judecat� alte trei procese penale, din care unul la Tribunalul Neamt, pentru sp�lare de bani, iar alte dou� la Tribunalul Bucuresti, pentru obtinerea frauduloas� a licentei Giga Tv si cel cu contractele p�guboase pentru Compania National� Posta Rom�n�. Toate s�nt la prima instant�, �ns� primul din procese care se va termina si �n care Pinalti va fi g�sit vinovat, �i va aduce o sanctiune si mai mare. Asta deoarece Gheorghe Stefan va fi tratat ca recidivist, av�nd deja cazier. Mai vine din urm� ancheta din dosarul cu Vasile Blaga, dar si acuzele de sp�lare de bani din dosarul Microsoft, pentru care cercet�rile au fost disjunse. �n aceste conditii, o nou� condamnare ar putea face ca fostul primar s� stea mai mult �n detentie.
Martorul care nu i-a fost de ajutor
Cel la care spune Pinalti c� s�nt banii, Decebal Dr�ghis, un afacerist din Focsani, a fost audiat ca martor al ap�r�rii lui Stefan la ultimul termen al procesului, chiar pe 3 octombrie 2016. El a spus judec�torilor c� l-a cunoscut pe fostul edil pietrean �n 2008 prin intermediul lui Gabriel Moraru, iar acesta din urm� i-a facilitat obtinerea unor contracte la Oil Terminal Constanta. Vr�nceanul ar fi �nfiintat �n 2009 dou� firme offshore pentru activit�ti �n domeniul petrolier. „�n anul 2009, la solicitarea lui Gheorghe Stefan am acceptat s� folosesc cele doua firme offshore pentru a �ncheia contracte �n leg�tur� cu servicii IT. Pl�tile urmau s� se fac� �n favoarea lui Gheorghe Stefan. Pe Claudiu Floric� l-am cunoscut dup� ce mi-a fost prezentat de Gheorghe Stefan la hotelul Marshal. Dup� aceast� �ntrevedere, am stabilit s� m� �nt�lnesc cu Floric� pentru a perfecta contractele. Ulterior, m-am deplasat cu avocata Luminita Mazilu la sediul firmei lui Claudiu Floric� pentru a semna contractele. Mi s-a explicat c� are nevoie de o firm� tampon pentru acele contracte, eu eram pe dinafara subiectului. Nu am prestat nimic �n baza contractelor, dar au fost efectuate pl�ti. Banii de la Floric� au intrat �n dou� transe, �n total aproximativ 4 milioane de dolari. Initial, convenisem ca eu s� iau un comision de zece la sut� pe care nu l-am mai obtinut“, a spus Dr�ghis, ad�ug�nd c� banii de la Floric� ajungeau �n baza unor contracte fictive �n firmele unui alt intermediar, Toni R�zvan, acesta �i scotea cash si �i d�dea lui, pentru a-i remite lui Pinalti. „Toni R�zvan �mi aducea banii �n pungi sau �n genti ieftine. Banii �mi erau adusi de regul� la birou si �n aceeasi zi �i d�deam mai departe lui Gheorghe Stefan, �n diverse locatii, �ntr-un apartament al acestuia din Bucuresti, la hotelul Marshal sau la hotelul lui Dorin Cocos. Am efectuat pl�ti si prin virament, inclusiv pentru dou� apartamente ale lui Gheorghe Stefan din Piatra Neamt. Banii dati lui Gheorghe Stefan erau �n lei, si mai mari si mai mici, de aia plasele erau asa voluminoase“, a declarat martorul care ar fi trebuit s� fie de partea lui Stefan. Cu ani �n urm�, Dr�ghis era acuzat de fals si uz de fals. De asemenea, presa a mai scris, c� �n calitate administrator al unei firme din Focsani, a fost cercetat pentru fals, uz de fals si folosirea de CEC-uri f�r� acoperire �n tranzactii cu alcool si porci.
Gabriel Muraru, fost apropiat al primarului
Martor �n cazul Microsoft a fost si Gabriel Muraru. Ex-patron al firmei Dinasty, a fost un apropiat al fostului primar Stefan si se pare c� acesta din urm� l-a sprijinit s� ajung� director la Societatea National� a S�rii Salrom. Curtea de Conturi a considerat c� manageriatul pietreanului a fost unul neperformant si a fost depus� o pl�ngere la Parchetul General. Un control al institutiei amintite ar�ta c� cei care au fost numiti de Guvern s� administreze firma au f�cut achizitii si contracte p�guboase, prejudiciul ridic�ndu-se la 11,5 milioane de euro. Una din nereguli a fost �n ceea ce priveste exportul de sare. Preturile, �n perioada 2010-2012, pentru livr�ri �n Ungaria, Serbia si Germania, ar fi fost at�t de mici �nc�t nu au acoperit nici m�car costurile de productie si transportul. Calculele f�cute ar�tau c� dac� sarea ar fi fost v�ndut� la preturile corecte, Salrom ar fi obtinut 1,5 milioane de euro �n plus pentru cele 149.000 de tone exportate. C�t priveste achizitia de echipamente, problemele ar fi la fel de mari. �n 2011, spunea Curtea de Conturi, Salrom a achizitionat cinci instalatii de ambalat sare, �n urma a dou� licitatii. Echipamentele ar fi fost achizitionate cu pretul de 110.000 euro/utilaj, „la reducere“, �ns� auditorii au g�sit �n catalogul on-line al firmei furnizoare c� instalatiile costau doar 50.000 de euro, adic� nici m�car jum�tate din pretul pl�tit de Salrom. Pretul de achizitie fusese de 148.500 euro/instalatie, adic� aproape triplu fat� de pretul de catalog. Prejudiciat ar fi fost si bugetul de stat, conducerea uit�nd s� pl�teasc� 6 milioane de euro cu titlu redevent� minier�. Verific�rile mai ar�tau nereguli si �n ceea ce priveste activit�tile de paz� contractate. Se spune c� ar fi fost achitat� ilegal suma de 1,2 milioane de lei. Auditorii au constatat c� s-au decontat 49.204 ore peste num�rul stabilit �n contract si la suprapret.
|