De la primari, iat� ce-ar vrea ministrul Educatiei
• ministrul Mircea Dumitru lanseaz� Parteneriatul pentru o scoal� mai
bun� • el face apel la primari s� aib� �n vedere sprijinirea scolilor
pentru obtinerea autorizatiilor sanitare si de securitate la incendiu, achizitii si pentru decontarea navetei dasc�lilor • Primarii din judetul Neamt au primit o invitatie din partea sefului �nv�t�m�ntului rom�nesc de a face un parteneriat, spre binele tuturor elevilor. Mircea Dumitru, ministrul Educatiei Nationale si Cercet�rii Stiintifice, invit� autorit�tile locale s� se al�ture unui demers ale c�rui obiective s�nt sustinerea mai puternic� a educatiei si �mbun�t�tirea conditiilor de activitate din scoli �n perspectiva �nceperii unui nou an scolar. „Parteneriatul pentru o scoal� mai bun�“ vizeaz� implicarea tuturor factorilor responsabili - minister si autorit�ti locale - �ntr-un proces de colaborare �n interesul superior al generatiilor de elevi care, de fapt, �nseamn� viitorul Rom�niei. „Atunci c�nd vorbim despre scoal� vorbim, de fapt, despre modul cum �ntelegem s� d�m form� viitorului nostru. Or, el nu se poate contura f�r� implicarea noastr� constant�, nepartizan� si cu viziune. �mi exprim speranta c� noul an scolar este, cu ajutorul dumneavoastr�, mai bine preg�tit pentru elevi si profesori. C�, �mpreun�, putem contura lumea �n care orice vis este permis pentru copiii nostri, d�nd, astfel, sens viitorului lor“, a declarat ministrul Mircea Dumitru.
Ce presupune Parteneriatului pentru o scoal� mai bun�
Proiectul pentru care ministrul face apel la primari astfel �nc�t s� �i asigure succesul �i vizeaz� si pe copiii care �n principiu din cauza s�r�ciei nu ajung la scoal�, �n ciuda dorintei lor de a urma cursurile. „Educatia este un domeniu de o important� major� nu doar pentru elevii, studentii sau profesorii de ast�zi. Educatia este despre ast�zi, despre m�ine dar si despre generatiile care vor veni. Este si va fi despre oameni si modul �n care toti reusim s� contur�m societatea. �n Rom�nia s�nt peste trei milioane de elevi, pentru c� doar at�tia copii reusesc s� vin� la scoal�. Pentru multi altii ca ei, scoala reprezint� doar un vis. Lipsurile �i �mpiedic� pe acestia s� �nvete s� citeasc�, s� scrie, s� �si pun� �ntreb�ri si s� g�seasc� r�spunsuri. Pentru multi, o carte de povesti este o lume la care nu reusesc s� ajung�. (...) �n Rom�nia �nc� avem copii analfabeti, iar vina nu este a lor. Avem copii care merg la scoal�, dar dincolo de activitatea rutinier�, aici nu g�sesc acel spatiu prietenos si incluziv de dezvoltare de care au ei nevoie. Iar cauzele s�nt multiple. Pentru faptul c� toti copiii despre care am vorbit mai devreme nu vor ajunge s� �si �mplineasc� propriul potential, responsabilitatea o purt�m noi, adultii“, a spus ministrul, f�c�nd referire la sc�p�rile majore ale �nv�t�m�ntului rom�nesc. Av�nd �n vedere cresterea procentului de analfabeti de la an la an, primarii au fost g�siti principalii factori de decizie �n �ndreptarea situatiei. „M� adresez dumneavoastr� pentru c� s�nteti acolo, l�ng� toti acesti copii si pentru c�, �mpreun�, putem s� �i ajut�m. Guvernul si-a �ndreptat atentia c�tre comunit�tile mai putin avantajate, dar avem nevoie si de sprijinul dumneavoastr�. �n acest mandat, am �nteles cu totii c� Rom�nia nu este doar despre rezultate exceptionale si scoli frumoase, despre minti sclipitoare care pot da totul, pentru c� li se ofer� aceast� sans�, ci si despre scoli vechi de zeci de ani, despre copii care trebuie s� �nfrunte s�r�cia si despre profesori care au nevoie de recunoasterea muncii lor“, sustine oficialul.
„O scoal� �nseamn�, �n egal� m�sur�, si profesori“
Contin�nd �n a explica demersul s�u, ministrul spune c� autorit�tile locale �nteleg ce �nseamn� o scoal� pentru comunitate, dar c� s�nt locuri unde este nevoie de o implicare mai activ�: „Copiii nostri �nvat�, �n continuare, �n scoli f�r� autorizatie sanitar� de functionare. Pentru c�, �n aceste scoli, lipsesc conditiile minimale de igien�. Cum ar putea sti acesti copii despre «stil de viat� s�n�tos», dac� nu �i ajut�m s� deprind� obiceiuri minimale. Apoi, autorizatiile de securitate la incendiu. Este vorba de siguranta copiilor si a cadrelor didactice �n spatiile unde �si petrec mare parte a zilei. Si cred c� la asta trebuie s� ne g�ndim, �n primul r�nd. S�nt ferm convins c� �n fiecare scoal� exist� elevi al c�ror efort merit� r�spl�tit si, astfel, sustinut. Este modul �n care si puteti contribui la un viitor mai bun pentru copii si, implicit, pentru comunitate. Pentru c� o astfel de valoare ad�ugat� individual se �ntoarce c�tre societate. O scoal� �nseamn�, �n egal� m�sur�, si profesori. Pentru aceia dintre ei care fac naveta pentru a ajunge la ore, implicarea dumneavoastr� �n decontul navetei este esential. De altfel, cred c� pentru bunul mers al scolii este la fel de important si modul �n care comunitatea scolar� dialogheaz� cu dumneavoastr�. Aici, echilibrul si parteneriatul s�nt singurele modele care pot functiona. Atunci c�nd vorbim despre scoal� vorbim, de fapt, despre modul cum �ntelegem s� d�m form� viitorului nostru. Or, el nu se poate contura f�r� implicarea noastr� constant�, nepartizan� si cu viziune. �mi exprim speranta c� noul an scolar este, si cu ajutorul dumneavoastr�, mai bine preg�tit pentru elevi si profesori. C�, �mpreun�, putem contura lumea �n care orice vis este permis pentru copiii nostri, d�nd, astfel, sens viitorului lor“.
Ce-i prin scolile nemtene
�n Neamt, unit�tile de �nv�t�m�nt detin 344 de cl�diri, dintre care doar 297 au autorizatie sanitar� de functionare. Principalele motive pentru care 47 de cl�diri nu o au se refer� la lipsa apei si nepotabilitate. �n ceea ce priveste autorizatia de securitate la incendiu, reprezentantii ISU spun c� se emite �n prim� faz� un aviz pentru respectarea reglement�rilor tehnice �n vigoare a m�surilor de ap�rare �mpotriva incendiilor adoptate �n documentatiile tehnice de proiectare pentru constructii, instalatii si alte amenaj�ri si �n a doua etap�, dup� finalizarea lucr�rilor, acord� autorizatia. 33 de cl�diri apartin�nd de 30 de unit�ti scolare nu detin autorizatia. Motivele care au condus la aceast� situatie s�nt neurm�rirea de c�tre beneficiari a realiz�rii m�surilor de securitate prev�zute �n documentatia aferent� avizelor; constatarea cu �nt�rziere, dup� epuizarea fondurilor, a nerealiz�rii m�surilor de securitate la incendiu; realizarea investitiilor f�r� obtinerea avizului de la ISU etc.
|