Lectie de istorie la lumina tortelor
• militarii Batalionului 634 Infanterie Petrodava au efectuat un mars nocturn cu torte, la Tarc�u • a fost prezent si generalului maior dr. Ioan Manci, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina • manifestarea a fost organizat� �n cadrul celor care au marcat 100 de ani de la data c�nd Rom�nia a declarat r�zboi Puterilor Centrale • acum un secol, de la Tarc�u au fost declansate operatiunile militare �n ofensiva spre Transilvania • Tarc�ul si-a cinstit eroii Primului R�zboi Mondial s�mb�t�, 27 august 2016, printr-o activitate complex� din programul c�reia au f�cut parte un Mars tactic cu torte al militarilor de la Batalionul 634 Infanterie Petrodava Piatra Neamt, o depunere de coroane si postarea pe Monumentul Eroilor a unei pl�ci comemorative, purt�nd �nscrisul „Respect pentru eroii neamului! Acum un secol, bravii ostasi din grupurile de acoperire a frontierei muntoase au luptat pentru a deschide calea ofensivei Armatei Rom�ne c�tre Transilvania“. Activitatea s-a desf�surat �n prezenta generalului maior dr. Ioan Manci, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina Cluj, a oficialit�tilor nemtene, printre care prefectul Niculina Dobril�, a oficialit�tilor locale, �n frunte cu primarul Iulian G�in� si a unui numeros public. Actiunea s-a derulat �ncep�nd cu ora 22,30, odat� cu sosirea �naltilor oaspeti, cu intonarea Imnului de Stat si sosirea plutonului de militari purt�nd torte si interpret�nd „Treceti bataloane rom�ne Carpatii“. Au urmat alocutiunile primarului de Tarc�u, prefectulului si generalului maior manci. Mai apoi au fost depuse coroanele si jerbele de flori �n memoria eroilor c�zuti �n luptele purtate pentru Re�ntregirea T�rii, iar la final, a fost postat� pe monument placa comemorativ� anuntat� mai sus. „Tr�iesc sentimente speciale generate de faptul c� marea unitate pe care eu o comand ast�zi, Divizia 4 Infanterie Gemina, este purt�toarea traditiilor Armatei a 4-a de Nord, care s-a constituit �n noaptea de 14 spre 15 august 1916 si care avea structurile �n Moldova, preg�tindu-se pentru a �ncepe ofensiva de eliberare a Transilvaniei. Mi-am dorit s� fiu aici, la Tarc�u, unde grupul de acoperire era preg�tit pentru a deschide trec�toarea c�tre Transilvania. Sigur, Armata a 4-a de Nord s-a constituit �n conditii grele, av�nd �n compunere 3 divizii de infanterie, o divizie de cavalerie, o brigad� mixt� si alte structuri de sprijin - lupt�. �n trei s�pt�m�ni a reusit s� treac� Carpatii, s�-si �ndeplineasc� misiunea imediat�. Au fost momente grele pentru armata noastr�, a fost nevoie de redisloc�ri de trupe, Marele Cartier General lu�nd decizia de a redisloca unele trupe din Ardeal �n Dobrogea, dup� pierderea b�t�liei de la Turtucaia. A fost extrem de greu pentru armata rom�n� pe dou� fronturi, dar chiar dac� nu din prima b�t�lie din Ardeal, din prima campanie, din cea de-a doua, din 1918, aceasta a contribuit decisiv la �nf�ptuirea Marii Uniri. Iar ast�zi, dac� tr�im �ntr-o tar� liber�, independent� si suveran� s�ntem obligati de istorie s� ne plec�m fruntile �n fata eroilor nostri, s� nu-i uit�m, s�-i pomenim si s� p�str�m �n memorie faptele lor de vitejie. Ast�zi fizionomia actiunilor militare este diferit�. �nc� din 1994, Armata rom�n� si-a dorit s-� devin� o armat� NATO, am semnat primii Parteneriatul pentru Pace, ne-am asumat angajamente, ne-am str�duit s� realiz�m �ntegrarea �n structurile NATO si, iat�, am reusit-o. O spun misiunile noastre din teatrele de operatii, o spun exercitiile multinationale cu diferite state membre ale Aliantei Nord-Atlantice. Ast�zi s�ntem o armat� numeric mai mic� fat� de 1989, dar bine instruit� si �n m�sur� s�-si �ndeplineasc� misiunea sacr� de ap�rare a teritoriului national, de participare la misiuni internationale, conform angajamentelor asumate, si atunci c�nd e nevoie de actiuni �n situatii de urgent�“, a declarat generalul Ioan Manci.
„Si-au plecat din comuna Tarc�u 85 de b�rbati vrednici de purtat armele, cu g�nd bun si suflet devotat s� fac� isprav� unde s-or duce“
De remarcat c� �n cuv�ntul rostit de c�tre primarul Iulian G�in�, acesta a citat un fragment din „Monografia Tarc�ului“, scris� �n urm� cu un secol de p�rintele Gheorghe Versescu, �n care este descris� situatia de facto a plec�rii la lupt� a t�rc�uanilor si sacrificiile acestora pentru crearea spatiului liber de trecere a armatei spre Transilvania. „Si-au plecat din comuna Tarc�u 85 de b�rbati vrednici de purtat armele, voinici si s�n�tosi, toti unul si unul, ca brazii de la munte, cu g�nd bun si suflet devotat s� fac� isprav� unde s-or duce. Nu s� �ncurce lumea, ci s� slujeasc� cu credint� patria, nu s-o v�nd� vr�jmasilor, s� lupte piept la piept cu inamicul, nu s� se dea �n l�turi si nici s� se ascund� prin tufisuri ori s� se predea dusmanului. Pentru credinta cu care s-au r�zboit au c�zut pe c�mpul de onoare 22 de viteji, iar 19 au disp�rut f�r� s� li se mai dea de urm�“, a fost parte din citatul prezentat de primar din opera dedicat� Tarc�ului de preotul Versescu, fragmentul constituind o adev�rat� lectie de istorie local�. De mentionat c� printre martorii actiunii s-a aflat si seful veteranilor de r�zboi din Tarc�u, J�nel Luca, purt�nd cu m�ndrie �n piept decoratiile celui de-al doilea R�zboi Mondial. Manifestarea de la Tarc�u a urmat celei de la Bicaz, care a avut loc cu o zi �nainte, c�nd s-au celebrat 100 de ani de la data c�nd Rom�nia (27 august 1916) a declarat r�zboi Puterilor Centrale. Prin ordin al Ministerului Ap�r�rii Nationale, orasul de la poalele barajului a fost ales pentru a g�zdui un ceremonial intitulat Programul de Rostire Solemn� a Numelor Eroilor c�zuti �n Primul R�zboi Mondial pentru Re�ntregirea Rom�niei. �n prima conflagratie mondial� peste 330.000 de militari rom�ni si-au pierdut viata, aproximativ 76.000 au r�mas invalizi, acestora ad�ug�ndu-li-se victimele din r�ndul populatiei civile, r�puse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupatie. �n ceea ce priveste Tarc�ul, localitatea reprezint� un punct de referint� pentru Armata rom�n�. �n august 1916, subunit�ti de militari au desf�surat actiuni de lupt� �n prima faz� a ofensivei spre Transilvania. Acestea au constat �n trecerea, prin surprindere, a frontierei, pentru a usura trecerea muntilor de c�tre grosul armatei.
|